Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Previziunile de creștere a economiei pentru 2026 sunt de 0,6%, iar izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu ar putea duce la o amânare a tăierilor de dobânzi, într-un moment în care acestea devin necesare, arată economiștii ING Bank. Pe de altă parte, am putea asista la o reaprindere a inflației pe fondul creșterii prețurilor la carburanți, ceea ce ar schimba actualele previziuni de creștere economică pentru România, care oricum sunt firave în acest an. Președintele Asociației Energia Inteligentă estima ieri că într-un scenariu pesimist prețul motorinei ar putea ajunge la 16,8 lei/l, lucru care va avea un impact direct asupra consumului privat. În schimb, Guvernul Bolojan va aduce mai mulți bani în vistieria statului, profitând inclusiv de anomalia fiscală „taxă la taxă”.
În trimestrul al patrulea al anului 2025, PIB-ul s-a contractat cu 1,9% față de trimestrul precedent, înregistrând o creștere modestă de 0,2% față de aceeași perioadă din 2024. Pe partea cererii, consumul privat și public au fost principali factori de frânare, reducând împreună creșterea anuală a PIB-ului cu 0,7 puncte procentuale. Așa cum era de așteptat, investițiile au oferit o compensare puternică, contribuind cu 1,8 puncte procentuale și ajutând la stabilizarea activității generale. Scăderea consumului a menținut, de asemenea, exporturile nete în teritoriu pozitiv, arată un raport semnat de economiștii ING Bank România, Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Pentru întregul an 2025, consumul privat a contribuit la creștere doar cu 0,3 puncte procentuale, o valoare istoric scăzută, având în vedere contribuția medie pe termen lung de aproximativ 3-4%.
Construcțiile, cea mai importantă sursă de creștere
Pe partea ofertei, activitatea din construcții a rămas cea mai importantă la sfârșitul anului 2025, contribuind cu 0,7 puncte procentuale la creștere (după 0,8 puncte procentuale în trimestrul 3 din 2025). Sectorul informației și comunicațiilor a înregistrat, de asemenea, un impuls solid, adăugând 0,5 puncte procentuale. În schimb, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, împreună cu serviciile profesionale, au fost principalii contribuitori negativi, scăzând împreună 0,7 puncte procentuale din creșterea anuală.
Dobânzile și tensiunile din Orientul Mijlociu
ING păstrează în continuare prognoza pentru creștere de 0,6% în 2026 și de 2,8% în 2027, „deși riscurile de scădere pe termen scurt devin mai pronunțate”. Tensiunile geopolitice în creștere din Orientul Mijlociu și implicațiile acestora asupra inflației și fluxurilor de capital introduc riscuri semnificative de amânare a reducerilor ratelor dobânzii. Probabilitatea unui început mai târziu și a unui ciclu de relaxare mai scurt a crescut acum, arată economiștii ING.
Scumpirea carburanților are un singur câștigător, statul
Scumpirea carburanților și în general a produselor energetice pune o mare presiune pe bugetele companiilor și pe cele ale familiilor. Acestea generează scumpiri în lanț care, în final, afectează nivel de trai al populației. În acest carusel al scumpirilor există însă și un câștigător. Vorbim despre statul român, care astfel colectează bani mai mulți din aceste creșteri de prețuri.
Acciza și TVA-ul, o taxă aplicată asupra altei taxe
Acciza și TVA-ul sunt două taxe pe care statul le colectează la produsele energetice, dar modul în care ele sunt aplicate este contestat de foarte mulți ani, fără ca niciun Guvern să îndrepte anomalia. „Conceptul de «taxă aplicată asupra unei taxe» reprezintă apogeul iraționalității fiscale și, din perspectiva principiului proporționalității (conform Curții de Justiție a UE) și a protecției proprietății (CEDO), constituie o dublă impunere mascată care golește de conținut capacitatea contributivă a cetățeanului”, arată o analiză realizată de expertul fiscal Daniel Udrescu.
Descompunerea tehnică a acestui nonsens al cvadruplei taxări (Acciză+TVA la produs+TVA la Acciză+Impozit) care indică lipsa de proporționalitate este prezentată în cadrul analizei citate:
1. Stratul I și II: Dubla Taxare de Consum (acciza + TVA)
Aceasta este prima anomalie. Statul a stabilit deja o taxă specială pentru energie (acciza). Dacă statul a încasat deja 2,8 lei/litru prin acciză (o taxă fixă pe volum), de ce mai aplică și TVA de 21% pe același litru? Aceasta este o dublă impunere indirectă în realitatea juridică. Statul taxează „luxul” sau „externalitatea” prin acciză, apoi taxează „consumul” prin TVA. Cetățeanul plătește de două ori pentru același act economic.
2. Stratul III: „Taxa pe taxă” (TVA aplicat la acciză)
Statul nu aplică TVA doar la prețul de rafinare (unde ar fi o taxă pe valoare), ci introduce acciza în baza de calcul. Plătești 0,59 de lei (21% din 2,8 lei) ca o taxă la taxă. Este o triplă taxare mascată, deoarece acești bani nu reprezintă nicio valoare adăugată, ci un profit fiscal derivat dintr-o altă taxă.
3. Stratul IV: Impozitarea Venitului/Profitului (Taxarea Surselor)
Înainte ca cetățeanul să ajungă la pompă, statul a luat deja banii: impozitul pe venit/salariu: cetățeanul plătește carburantul din bani care au fost deja taxați cu 45% (contribuții + impozit). Impozitul pe profitul companiilor: rafinăria și distribuitorul plătesc impozit pe profit (16%) sau pe cifra de afaceri (1%), cost care este translatat integral în prețul final. Din 8,67 de lei/litru, după ce scazi toate aceste patru straturi, valoarea economică reală a produsului este infimă. Statul încasează de 4-5 ori adică 6,07 lei/litru pe același circuit.
4. Asfixierea
Acest sistem încalcă Proporționalitatea Stricto Sensu (CJUE) și Protecția Proprietății (CEDO) prin următoarea formulă: Statul român practică o taxare în cascadă. Aplicarea TVA (taxă procentuală) peste acciză (taxă fixă), după ce sursa de plată a fost deja impozitată (venit), creează o sarcină fiscală cumulată care depășește 70-80% din valoarea muncii necesare pentru a achiziționa acel bun.
Spre o Taxă Unică
Dacă energia este un bun strategic, statul ar trebui să opteze pentru o singură formă de taxare, spune realizatorul analizei. În acest caz, ori acciză fixă (pentru stabilitate bugetară), ori TVA (pentru neutralitate). „NICIODATĂ ambele, și în niciun caz TVA aplicat la acciză. Actualul model de cvadruplă taxare a energiei este o eroare de arhitectură constituțională. Statul român a transformat energia într-un mecanism de extragere a rentei, încălcând principiul ne bis in idem fiscal și obligând cetățeanul să plătească taxe la taxe din venituri deja impozitate”, se mai precizează în analiză.
Prețul petrolului merge spre 120 de dolari barilul
Ca urmare a conflictului armat din Orientul Mijlociu, prețul barilului de petrol s-a apropiat ieri de 120 de dolari, cel mai mare preț înregistrat după 2020. Creșterea cotațiilor din ultima perioadă au obligat deja guvernele europene să anunțe scenarii pentru calmarea creșterilor la pompă. Guvernul României are deja pe masă cinci scenarii privind evoluția prețurilor țițeiului și motorinei și măsurile pe care trebuie să le ia pentru ca prețul să nu treacă de 10 lei litrul, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Potrivit acestuia, scenariile presupun ca statul să micșoreze accizele și taxele care compun aproape 70% din prețul final al carburanților, „pe o perioadă limitată de timp până când vom reveni la normal după ce se va stinge acest conflict în Orientul Mijlociu”, a declarat la Antena 3 CNN ministrul. „Sunt țări în care avem o creștere de până la 1 leu, 1,5 lei, sub 1 leu. Noi suntem undeva la 40 de bani în plus la motorina standard și la benzina standard, comparativ cu alte state, datorită intervenției noastre directe, atât rute de aprovizionare, cât și pe zona de combatere a creșterii abuzive și nejustificate prețurilor, a speculei care a mai avut loc acum trei, cinci ani. Pot să vă dau exemplele foarte clare care vin din Germania, unde a crescut cu un leu, în Italia a crescut cu 1,5 lei, în Spania cu 0,46 de bani”, a precizat Ivan.
AEI cere Guvernului un plan de urgență
În acest context agitat, Asociația Energia Inteligentă (AEI) a solicitat ieri Guvernului realizarea în regim de urgență a unui plan de acțiune pentru reducerea impactului național de creștere a prețului motorinei. Până când guvernul va decide dacă va elabora sau nu un astfel de plan, AEI a lansat public propriul său plan pe care îl propune oficialilor de la Palatul Victoria. Prima măsură ar fi convocarea rapidă a unui comitet grup operativ interministerial cu Finanțe, Energie, Transporturi, Agricultură, Consiliul Concurenței, ANAF, ANRMPSG și ASF, cu raport zilnic privind prețurile petrolului, benzinei și motorinei la pompă situația importurilor, a stocurilor etc. „Ținând cont de situația grea în care se află România din punct de vedere macroeconomic considerăm că cea mai eficientă măsură fiscală pe termen scurt nu este nici plafonarea generală a prețului și nici reducerea integrală a accizelor (această măsură se poate aplica în momentul în care intrăm într-o fază de criză), ci compensarea țintită pentru activitățile cu efect sistemic: transport de marfă, transport public, agricultură, distribuție alimentară, salubritate, ambulanțe, pompieri și operatori de utilități. România are deja o schemă de restituire a diferențelor de acciză pentru transportul rutier de mărfuri și persoane, aprobată în decembrie 2025; aceasta ar trebui extinsă temporară și accelerată la plată”, se mai arată în planul AEI. Concret, în această etapă se propun patru măsuri:
A. Restituire accelerată a accizei pentru sectoarele critice. Nu pentru toți consumatorii, într-o primă fază, ci pentru operatorii care țin economia în mișcare. Plata trebuie făcută lunar, nu cu întârzieri lungi.
B. Voucher temporar pentru transport public județean și urban. Eurostat arată că România are una dintre cele mai mari ponderi ale transportului colectiv în consumul energetic rutier din UE, deci sprijinirea transportului public poate amortiza o parte din șoc mai eficient decât subvenția universală la pompă.
C. Linie specială de capital de lucru garantat de stat pentru firmele de transport, agricultură și alimentară, fiindcă problema inițială este adesea lichiditatea, nu profitabilitatea.
D. Monitorizarea concurenței și a transferului de preț. Nu recomandăm control administrativ dur al prețurilor, dar recomandăm audit rapid al marjelor angro și retail. Dacă benchmark-ul ARA urcă și pompa urcă prea repede sau prea mult peste justificarea de cost, Consiliul Concurenței trebuie să intervină pe transparență și eventuale investigații.
„Stocurile comerciale de țiței și motorină se reduc rapid. Strâmtoarea Ormuz este blocată. Țările din Golf își opresc producția. OPEC nu are cum să compenseze, pentru că în mare parte țițeiul suplimentar ar veni tot din aceeași regiune aflată acum în blocaj. Iar mult invocatele «stocuri strategice» pe hârtie arată bine, în practică sunt relativ greu de folosit într-o criză reală și prelungită. Pe scurt așa cum avertizam săptămâna trecută abia acum începe partea grea”.
Dumitru Chisăliță, președintele AEI
FMI, îngrijorat de perspectivele inflației
Fiecare avans de 10% al preţului petrolului în cursul unui an ar urma să aibă ca rezultat o creştere de 40 puncte de bază a inflaţiei globale şi un declin între 0,1% şi 0,2% al economiei mondiale, a declarat luni Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI). „Dacă noul conflict se prelungeşte, are potenţial clar şi evident de a afecta încrederea pieţelor, creşterea economică şi inflaţia, punând noi solicitări asupra autorităţilor”, a declarat Georgieva. Oficialul a adăugat că FMI evaluează potenţialul impact al conflictului asupra statelor membre, după ce facilităţi cheie de petrol şi gaze au fost afectate, iar traficul prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut cu 90%.
Citește pe Antena3.ro
