Gura Portitei - Povestea cordonului litoral

Cel mai ambitios proiect al lui Nicolae Ceausescu privind Delta Dunarii a fost asanarea partiala a complexului de lacuri Razim - Sinoie si transformarea a intinse suprafete de apa in teren agricol.

Cel mai ambitios proiect al lui Nicolae Ceausescu privind Delta Dunarii a fost asanarea partiala a complexului de lacuri Razim-Sinoie si transformarea a intinse suprafete de apa in teren agricol numai bun pentru cultivarea cerealelor. Lacurile, care in acel moment formau cel mai mare complex lagunar din Europa, urmau a fi despartite de mare printr-o fasie de pamant ce a fost denumita cordonul litoral. Initiativa a creat o sumedenie de probleme ecologice.

Oamenii de stiinta care se ocupa de problemele Deltei Dunarii vorbesc de faptul ca actuala Rezervatie a Biosferei s-a format in urma cu aproximativ 13.000 de ani, in urma mai multor etape distincte. Initial, marea se intindea pana pe locurile unde acum se afla orasul Tulcea, ajungand in sud pana in dreptul actualului oras Babadag. Astfel, pe locul Deltei se afla acum 13.000 de ani doar un golf al Marii Negre. Masivele cantitati de aluviuni aduse de Dunare, un flux si un reflux extrem de reduse (numai 50 de centimetri) au dus la colmatarea treptata a acestui golf si la aparitia conditiilor pentru formarea unei delte. In acele vremuri, zonele Caraorman si Letea erau doua mici insule in golf, formate din dune de nisip. La scara mult mai mica, acelasi lucru se petrece si in prezent cu Golful Musura, aflat la varsarea bratelor ce formeaza Delta secundara a Chiliei, care s-a colmatat in ultimii ani, aluviunile dand nastere chiar si unei insulite. In urma cu 13 milenii, intre cele doua insule, Caraorman si Letea, s-a format un cordon litoral, pamantul ridican-du-se din cauza aluviunilor. Acest cordon litoral a inchis practic golful si l-a transformat intr-o laguna, fenomen intalnit si in alte zone de pe planeta.

PAGUBE. Proiectul comunist a provocat transformari de relief in toata rezervatia

FAZELE URMATOARE. Aluviunile care au continuat sa se depuna in aceasta laguna au dus la colmatarea acesteia, care a devenit in timp o zona foarte mlastinoasa. In aceasta lunca s-a sapat in urma cu 9.000 de ani cel mai vechi brat de la varsarea Dunarii, Sfantu Gheorghe. Aluviunile transportate de brat au produs doua consecinte: pe de o parte, Delta a avansat, iar pe de alta, Golful Babadag s-a colmatat si el, conturand ceea ce urma sa devina complexul lagunar Razim-Sinoie. A treia modificare s-a produs in urma cu 7.000 de ani, cand un nou brat, Sulina, a strapuns cordonul initial in dreptul actualei localitati Crisan. De atunci apar primele structuri ale partii de nord a Deltei, precum si cel de-al treilea brat, Chilia. In urma cu 2.000 de ani, Bratul Sulina se colmateaza si obliga apele fluviului sa caute alta iesire spre mare. Cordonul litoral existent este strapuns din nou in partea de nord, acolo unde ia nastere Bratul Chilia. Aluviunile aduse de Chilia vor duce la inaintarea Deltei in partea de nord, in vreme ce in interiorul Deltei are loc un proces de colmatare a lacurilor si de formare a unor noi grinduri, proces natural aflat si astazi in desfasurare.

LUCRARI. In Delta Dunarii, primele lucrari de anvergura au avut loc sub indrumarea profesorului Grigore Antipa. Comisiunea Europeana, care si-a stabilit sediul la Sulina, a ajutat la regularizarea Bratului Sulina si la transformarea lui in canal navigabil de mare adancime. Pana in anii ’60, numai saparea catorva canale a mai perturbat echilibrul ecologic in Delta. Dupa aceasta perioada au inceput lucrari masive in Rezervatie. Scopul final? Secarea Deltei si transformarea ei in teren agricol, propice pentru cultura cerealelor. Proiectul visat de Ceausescu insemna indiguirea celor trei brate, Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe, urmand ca intre acestea sa se practice agricultura intensa. Planurile au fost puse in practica in mare parte, astfel ca in mai putin de 20 de ani, 10 procente din suprafata Deltei fusesera deja secate de buldozerele si masinariile comunistilor.

INCHIDEREA. Dintre toate indicatiile date de Ceausescu, cea mai "pretioasa" a vizat inchiderea cordonului litoral in mai multe puncte la sud de statiunea Portita, pentru reducerea suprafetei acoperite de ape din Complexul Razim-Sinoie. Practic, s-a dorit ca lacurile sa nu mai comunice prin nici un punct cu marea, in acest fel putandu-se realiza mai usor indiguirile. Lucrarile, spectaculoase prin desfasurarea de forte, au durat cativa ani si s-au finalizat in 1974. Astazi, cordonul litoral incepe de la Sulina, trece prin Sfantu Gheorghe si se continua in sud prin Gura Portitei, pana la Grindu Chituc. Sectorul cu fragilitate ridicata este situat intre Canalul Sondei si grindul Cazacu, pe o zona de circa 10 km. In anumite locuri, cordonul litoral nu masoara nici macar 10 metri si nu are mai mult de 30-50 de centimetri deasupra marii. Aceste zone pot fi traversate fara probleme de valurile cu inaltimi medii.

RECONSTRUCTIE ECOLOGICA

A doua menire a complexului de lacuri Razim-Sinoie, in viziunea lui Nicolae Ceausescu, a urmarit transformarea acestuia in rezervor de apa dulce, pentru alimentarea sistemelor de irigatii amenajate in jurul complexului. Construirea digului litoral a insemnat ca marea nu a mai comunicat in nici un fel cu lacurile. Primii afectati au fost pescarii, pentru ca s-au redus numeric populatiile de pesti, iar speciile marine care obisnuiau sa intre si in apele lacului nu au mai putut face acest lucru. In plus, si malurile complexului de lacuri au fost atacate, fiind mancate efectiv de ape. Probleme mari sunt langa Cetatea Histria, unde malurile lacului au fost inghitite de lac, vechea plaja fiind acum sub lac. Reconstructia ecologica a complexului lagunar Razim-Sinoie reprezinta cel mai ambitios proiect al planului strategic elaborat de autoritatile romane in ceea ce priveste Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Inceput in 1995 sub patronatul unor importante organizatii si organisme internationale, programul este cel mai mare de acest fel desfasurat pana acum in lume, incluzand cateva sute de mii de hectare.

NU RATATI! Cititi in ziarul de maine despre motivele care ar recomanda redeschiderea cordonului litoral.

Articol realizat cu sprijinul Fundatiei Delta Verde