Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministrul Muncii, Florin Manole, vorbește despre nevoia de a se majora salariul minim pe economie. Declarațiile politice se referă la grija față de veniturile românilor, dar realitatea arată că majorarea salariului minim pe economie nu aduce mai multă prosperitate pentru populație, ci creșteri de prețuri, dar și de taxe, impozite și amenzi, toate fiind calculate pe baza acestui indicator. Statul are de fiecare dată mai mult de câștigat din majorarea salariului minim, pentru că va colecta mai mulți bani la buget, dar în România există și o situație absurdă, pentru că toate celelalte salarii rămân neschimbate, după creșterea pragului minim. Din anul 2018, de când majorarea salariului minim a tot crescut, periodic, instituțiile au fost nevoite să majoreze veniturile unor angajați cu studii universitare pentru a le aduce la nivelul muncitorilor necalificați.
Fiecare creștere a salariului minim pe economie a dus, inevitabil, la scăderea puterii de cumpărare a românilor și la creșterea ratei inflației. Este o metodă prin care guvernele din ultimii ani au colectat mai mulți bani la bugetul statului, păcălindu-i pe români că este spre binele lor. De fapt, în toate țările lumii cresc prețurile, crește inflația și scade puterea de cumpărare după majorarea salariilor, dar în România se calculează și toate taxele, impozitele și amenzile pornind de la salariul minim ca punct de referință.
Doar celelalte venituri din grila de salarizare nu cresc automat – așa cum ar fi normal. Această aberație legislativă a dus multe dintre salariile angajaților cu studii superioare „sub grilă”, în ultimii trei ani. De exemplu, anul acesta au căzut „sub grilă” bibliotecarii și muzeografii, dar și alte categorii de angajați cu studii superioare ale căror venituri sunt acum egale cu ale muncitorilor necalificați, după ce instituțiile le-au dus la nivelul salariului minim pe economie.
Anul 2025 a debutat cu proteste în instituțiile de cultură din România, pentru că foarte mulți angajați ai instituțiilor culturale au, de la 1 ianuarie 2025, salariul minim pe economie, deși au studii superioare. Legea salarizării este atât de proastă, încât majorarea salariului minim pe economie nu atrage după sine creșterea procentuală a celorlalte salarii din grilă”. Salariile debutanților cu studii superioare din muzee, biblioteci sau centre culturale au fost majorate pentru a ajunge la nivelul femeii de serviciu.
Pentru această situație și pentru toate discriminările de care suferă salariații din Cultură, 15 Ianuarie a debutat cu o grevă japoneză a angajaților din instituțiile statului. Cultura are cea mai mică alocare din Produsul Intern Brut – sub 1% din PIB -, iar angajații cu studii superioare din acest domeniu au cele mai mici salarii.
În grilele de salarizare, oamenii de cultură – așa cum ar trebui să fie angajații din muzee, biblioteci sau centre culturale – sunt pe ultimele poziții, cu mult sub profesori. Și condițiile de muncă sunt mizere, în instituțiile culturale, în foarte multe cazuri, iar de anul acesta li se egalează veniturile cu salariul minim pe economie.
Cultura este cel mai afectat domeniu
Din cauza acestor probleme s-a ajuns deja la deprofesionalizare în instituții, angajările în instituțiile culturale s-au făcut rar și pe salarii aproape de minimum pe economie, astfel încât aceste posturi au ajuns să fie ocupate de persoane fără calificare. Apoi nici măcar nu s-au mai organizat concursuri pentru cei cu specializări, în special în orașele mici și în mediul rural, iar astfel s-a creat un cerc vicios. Iar situația se înrăutățește.
Salariul unui muzeograf debutant - cu studii superioare - pornește de la 3.950 de lei brut, fiind cu doar 250 de lei peste salariul minim brut pe țară din 2024 și reprezentând 2.391 de lei net (480 de euro). De anul acesta, salariul minim brut a crescut la 4.050 de lei, adică 2.574 de lei net, pe care îl vor avea toți angajații cu studii superioare care au „căzut sub salariul minim”, conform grilei din Legea salarizării.
Aceeași situație este și în cazul bibliotecarilor. Sunt situații discriminatorii inclusiv între angajații instituțiilor din subordinea Ministerului Culturii și cei care se subordonează administrațiilor locale. Nemulțumirile angajaților din Cultură s-au accentuat după OUG 128/2023 care a crescut salariile în Educație. Astfel, angajații bibliotecilor publice subordonate Ministerului Culturii sau autorităților locale sau județene au rămas cu salarii mai mici cu 30% față de cei din bibliotecile din subordinea Ministerului Educației, deși au aceeași pregătire și îndeplinesc aceleași sarcini.
Salariile bibliotecarilor se dau pe trei legi diferite, în funcție de instituția la care lucrează angajatul: în Educație, în Bibliotecile județene sau în Centrele Culturale. Diferența de salariu dintre un bibliotecar de la un Centru Cultural care se supune Legii administrației publice și unul de la Biblioteca județeană, care se supune Legii bibliotecilor, e de circa 1.000 de lei în detrimentul celui plătit de administrația locală – deși Legea salarizării unitare ar fi trebuit să ofere același nivel al remunerației pentru aceeași meserie, pregătire profesională și vechime în muncă. În loc de asta, s-a ajuns la egalizarea salariilor cu cel minim pe economie.
Nu mai contează calificările
Dacă salariul minim crește din nou, e posibil ca data viitoare să atingă nivelul unui mecanic de locomotivă, de exemplu. Sau muncitorii necalificați ar putea câștiga la fel ca profesorii debutanți, inclusiv cei din sistemul universitar.
Explicația este următoarea: baza de calcul e 2.500 de lei, nu salariul minim majorat, care acum e 4.050 de lei. Salariile nu se măresc, după majorarea salariului minim, pentru că Legea salarizării a fost proiectată pentru un salariu minim egal cu 2.500 de lei. De când a crescut salariul minim, cele care cad sub salariul minim se aduc la nivelul acestuia.
A fost și o dispută între Guvern și Comisia Europeană, pentru că nu se face o recalculare raportată la salariul minim. Au repetat această schemă de calcul și în actuala lege și vor s-o aplice la viitoarea lege a salarizării, dar guvernele din ultimii ani se laudă că au crescut salariile – deși aproape jumătate din salariul brut se duce la stat.
Sindicatele au explicat de ce se opun acestei creșteri
Confederațiile sindicale au cerut să nu mai crească salariul minim și să se ducă înapoi contribuțiile de la angajat la angajator, așa cum era inițial, pentru că normal era să crească toate salariile, prin raportare la salariul minim.
Bogdan Hossu, președintele Confederației Naționale Sindicale „Cartel Alfa”, spune că printr-o nouă majorare a salariului minim, guvernul nu face decât să colecteze mai mulți bani la bugetul statului, în timp ce mai multe categorii profesionale vor fi plătite cu salariu de muncitori necalificați.
Și Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, explică la fel o nouă creștere a salariului minim. „Întotdeauna creșterea salariului minim a adus venituri suplimentare la bugetul statului. Impactul veniturilor din amenzi și alte taxe legate de salariul minim sunt nesemnificative. Va crește numărul celor plătiți cu salariul minim, indiferent de ceea ce fac. Un exemplu este la Poșta Română – 14.000 din 20.000 de angajați sunt plătiți la salariul minim. Nu mai contează calificarea, complexitatea muncii etc.”, a explicat Dumitru Costin, pentru Jurnalul.
Păcăleala creșterii nivelului de trai
Cu acest truc, nivelul de trai al românilor, crescut „din pix”, după anul 2017. La păcăleala salariului minim se adaugă și transferul contribuțiilor doar în sarcina angajatului, care s-a produs în anul 2017, pentru a păcăli atât românii, cât și Comisia Europeană, cu niște valori salariale brute foarte mari, deși salariul net este mult mai mic, iar creșterea impozitării va duce la un total al contribuțiilor de 42,7%, suportat în continuare doar de angajați, dacă nu se va face modificarea cerută de sindicate.
Plata contribuțiilor la salariu se făcea, până în anul 2017, atât de către angajat, cât și de către angajator, în procente egale. Guvernul a impus, începând din 2017, transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, explicând că oricum valoarea netă a salariului rămâne aceeași, iar brutul este stabilit prin Legea salarizării unitare, în sistemul bugetar, astfel că angajații nu ar avea nimic de pierdut. Tot angajatorul virează contribuțiile către stat, dar acestea sunt în sarcina angajaților, din punct de vedere contabil.
Când a prezentat acest proiect, fostul lider al PSD Liviu Dragnea l-a justificat prin faptul că angajatorii nu plăteau contribuții și erau foarte multe persoane care au primit mai puțini bani la pensie. Adevărata explicație pentru graba guvernului coordonat de Liviu Dragnea de a modifica legea, astfel încât contribuția să meargă în întregime în sarcina angajatului ar fi fost, în anul 2017, nevoia Guvernului de a arăta Consiliului Europei că există o îmbunătățire semnificativă a calității vieții românilor, pentru că au salarii mari, datorită măsurilor luate de Guvern.
De fapt, România a prezentat nivelul brut de salarizare, nu valoarea netă, iar absurditățile din Legea salarizării unitare au dus la un dezechilibru major în sistemul bugetar. De exemplu, calculul cuantumului salariilor nete din grila de salarizare s-a calculat în funcție de valoarea salariului minim brut din anul 2018, în timp ce salariul minim a crescut de la un an la altul, astfel încât s-a ajuns la situația în care în ultimii ani au existat din ce în ce mai multe cazuri de angajați cu studii superioare ale căror salarii au devenit mai mici decât cele ale muncitorilor necalificați, iar instituțiile la care lucrează le-au mărit veniturile, pentru a le aduce la nivelul femeii de serviciu.
Citește pe Antena3.ro
