
Guvernul va continua și în acest an programul de susţinere a producţiei de legume cultivate în spaţii protejate, mai cunoscut sub numele de „Programul tomata”, ajutorul de minimis ridicându-se la 342,4 milioane de lei. El vizează acordarea unui sprijin financiar pentru producătorii de tomate, ardei gras şi/sau lung şi/sau gogoşar şi/sau iute, castraveţi, vinete, varză, fasole păstăi, salată, spanac şi ceapă verde, la fel ca anul trecut. Suma alocată finanțării programului este însă mult mai mare comparativ cu cea de anul trecut care a fost de 124,33 de milioane de lei. „Programul tomata” a fost inițiat de Guvern în 2017 și ulterior extins și la alte legume, dar în ciuda efortului financiar considerabil făcut de stat pentru susținerea lui, peste 1,5 miliarde de lei, rezultatele sale sunt departe de așteptări. Piața legumelor continuă să fie dominată de importuri tot mai mari, ceea ce costă foarte scump România.
Potrivit datelor Direcţiei Generale Taxare şi Uniune Vamală (TAXUD) din cadrul Comisiei Europene, în intervalul 1 octombrie 2024 - 10 martie 2025 (anul comercial a început pe 1 octombrie 2024 și se termină pe 30 septembrie 2025), țara noastră a importat o cantitate de roșii și produse din roșii de 37.620 de tone, în valoare de 57,66 de milioane de euro. Asta înseamnă o sumă echivalentă cu circa 288 de milioane de lei, mai mult decât dublul sumei alocate anul trecut. Piața a fost dominată de importurile din Turcia, de unde am adus peste 31 mii de tone de roșii și produse din roșii, remarcându-se tendința de creștere a acestor importuri, pentru care am plătit în intervalul amintit circa 51,76 de milioane de lei. Dacă se păstrează acest ritm al importurilor, vom stabili un nou record nedorit la acest capitol. Pe lista țărilor exportatoare în România mai apar Irak, Iran, Egipt, Siria, Liban, R. Moldova, Ucraina, Albania, Serbia, China și Israel.
Roşiile sunt în top zece produse agroalimentare care au contribuit la deficitul comercial al României anul trecut.
Suprafețele cultivate s-au redus considerabil
În România mai sunt circa 40.000 de hectare cultivate cu legume, ceea ce este mult prea puțin pentru a asigura consumul României. „Ar trebui să avem 30.000 de hectare de solarii și 200.000-300.000 de hectare de culturi în câmp. Necesarul nostru este de circa 5.000 de hectare de sere performante, care să producă între 500 și 1.000 de tone la hectar”, potrivit lui Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA).
În anul comercial 2023-2024, importurile de roșii și produse din roșii ale României au fost de 80.156 de tone, pentru care am plătit 105,78 de milioane de euro.
1.500 de euro pe 1.000 mp (echivalent în lei) primesc anul acesta producătorii de legume în spații protejate, indiferent de suprafața cultivată, dar cu condiția ca 1.000 mp să fie cultivați cu roșii. Anul trecut au primit echivalentul a 3.000 de euro, dar suprafața era limitată la 1.000 mp.
Necesarul de consum ni-l asigurăm doar pentru 60 de zile
Deși avem un potențial ridicat pentru producția de legume, nu ne putem lăuda decât cu acesta, pentru că despre producții nu sunt prea multe de spus. Suprafaţa cultivată cu legume a scăzut continuu, după ce în 1989 aveam 289,6 mii ha. „România nu poate să-și asigure necesarul de consum nici pentru 60 de zile. Din cele 21 de fabrici de procesare a legumelor pe care le avem funcționează doar 5, dar și acestea la 30% din capacitate. Aducem din import 99,9% din legumele pe care acestea le procesează. 13 construite, vreo 4-5 care funcționează la 30% din capacitate. Capacitatea lor de prelucrare este undeva la două milioane de tone pe toate fabricile de producție, de procesare. Deși sumele alocate prin Programul tomata au crescut, producțiile nu au crescut. Producătorii mici livrează doar cantitatea minimă pe care sunt obligați să o vândă pentru a primi fondurile nerambursabile, dar mai mult nu vând și nu sunt preocupați de creșterea producției. Se întâmplă acest lucru pentru că programul este conceput greșit și exclude organizațiile producătorilor. La ora aceasta nu există un dialog profesional între organizațiile producătorilor și Ministerul Agriculturii”, spune Gheorghe Vlad, președintele Organizației Interprofesionale a Producătorilor de Legume și Fructe.

Seceta a crescut costurile și a redus producțiile
Seceta prelungită care a lovit în ultimii ani i-a costat foarte mult pe fermieri. De exemplu, asta a făcut ca agricultorii să investească foarte mult în săparea unor puțuri de adâncime mai mare, iar acest lucru a generat costuri mai mari pentru extragere, pompatul apei și irigat”, a mai afirmat Gheorghe Vlad.
„Acest program nu și-a atins scopul și nu și-l va atinge nici anul acesta. Organizațiile au fost excluse, deși era normal ca acestea să gestioneze plățile și ele ar fi fost interesate de creșterea producțiilor. Să mai spun că excluderea organizațiilor profesionale încalcă regulamentul Uniunii Europene 1308/2013 cu modificările ulterioare privind organizarea piețelor, care urmărește
stabilizarea piețelor și prevenirea escaladării crizelor pe piață. Din păcate, acest program nu s-a dus către consumator. Suprafața cultivată s-a redus, producțiile au scăzut, iar prețurile sunt mari din cauza costurilor foarte ridicate”.
Gheorghe Vlad, președintele Organizației Interprofesionale a Producătorilor de Legume și Fructe
„Eu am spus mereu că banii și plățile către producători trebuie făcute prin intermediul asociațiilor profesionale. Acestea sunt direct interesate de creșterea producțiilor pentru a câștiga mai mulți bani pe care să-i investească în creșterea suprafețelor cultivate și a producțiilor. Guvernul, în mod inexplicabil, continuă să ignore acest lucru, deși asta afectează performanțele Programului tomata”.
Dragoș Frumosu, președintele FSIA