x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special O nouă infracțiune: Mituirea funcționarilor publici străini. Pedeapsa este de la 2 la 7 ani

O nouă infracțiune: Mituirea funcționarilor publici străini. Pedeapsa este de la 2 la 7 ani

de Ion Alexandru    |    24 Apr 2024   •   07:20
O nouă infracțiune: Mituirea funcționarilor publici străini. Pedeapsa este de la 2 la 7 ani

Alina Gorghiu, ministrul liberal al Justiției, a pus în dezbatere publică un proiect de lege privind introducerea în legislația penală românească a infracțiunii de mituire a funcționarilor publici străini, în vederea combaterii corupției acestora în cadrul operațiunilor economice internaționale.

Proiectul propune pedepse cu închisoarea de la 2 la 7 ani pentru orice persoană fizică sau juridică dovedită că a promis, dat sau oferit unui funcționar public străin bani sau alte foloase, indiferent dacă respectiva faptă ar avea ca urmare obținerea vreunui avantaj pentru mituitor. Demersul este justificat de necesitatea reglementării unui mecanism anti-mită, asumat odată cu aderarea României la Convenția Anti-mită, adoptată la Paris, în anul 1997.

Ministerul Justiției a pus în transparență un nou proiect de lege, privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Convenției pentru combaterea corupției funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale.

Potrivit Notei de fundamentare redactate de ministrul Alina Gorghiu, „fenomenul corupției în cadrul operațiunilor economice internaționale generează îngrijorări serioase, subminează buna funcționare și dezvoltare economică a țărilor și distorsionează condițiile de competitivitate internațională”. Iar pentru realizarea progreselor privind prevenirea și combaterea corupției în acest domeniu sunt necesare nu doar eforturi la nivel național, ci și demersuri multilaterale de cooperare, monitorizare și înregistrare a progreselor înregistrate, inclusiv prin crearea unor instrumente de combatere eficientă a comportamentului infracțional.

Astfel, conform documentului citat, „având în vedere că fenomenul corupției este răspândit în cadrul operațiunilor economice internaționale, inclusiv în comerț și investiții, prin Legea nr. 202/2023 pentru aderarea României la Convenția privind combaterea corupției funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, adoptată la Paris, în 21 noiembrie 1997, România a aderat la «Convenția Anti-mită». (…) În acest sens, este necesară reglementarea unei noi infracțiuni de corupție, și anume infracțiunea de mituire a funcționarilor publici străini, stabilirea competenței materiale a organelor de urmărire penală privitoare la această nouă infracțiune, precum și stabilirea autorităților centrale competente”.

Cum sună incriminarea propusă

Concret, proiectul de lege în discuție își propune să incrimineze „fapta persoanei care, direct sau indirect, promite, oferă sau dă unui funcționar public străin, pentru acesta sau pentru altul, bani ori alte foloase care nu i se cuvin, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea, îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale respectivului funcționar public străin sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, dacă fapta este de natură să îi procure acesteia sau oricărei alte persoane bani sau alte foloase sau să îi mențină asemenea avantaje în desfășurarea de operațiuni economice internaționale”.

Mai departe, proiectul se referă la sintagma „funcționar public străin”, care „are un înțeles specific în sensul prezentului proiect de lege”. Astfel, propunerea legislativă „stabilește expres sintagma «funcionar public străin» drept «orice persoană, numită sau aleasă, care deține o funcție legislativă, administrativă sau judiciară într-o țară străină, orice persoană care exercită o funcție publică pentru o țară străină, inclusiv pentru o agenție de stat sau o întreprindere publică și orice funcționar sau agent al unei organizații publice internaționale»”.

Oricine poate intra sub incidența acestei legi

Ministerul Justiției arată că subiectul activ al infracțiunii nu este unul calificat, putând fi orice persoană fizică sau juridică. „Fapta funcționarului public are în vedere orice utilizare de către aceasta a funcției sale, indiferent dacă această utilizare intră în cadrul îndatoririlor oficiale ale funcționarului respectiv”, se precizează în această Notă de fundamentare.

Mai mult, se precizează că din conținutul infracțiunii rezultă că fapta funcționarului public străin trebuie să fie de natură să procure făptuitorului sau oricărei alte persoane bani sau alte foloase. Astfel, infracțiunea se săvârșește cu intenție directă sau indirectă, fără a fi necesar ca făptuitorul să săvârșească fapta în acel scop.

Aliniere la reglementările internaționale, dar în stil românesc

Interesant, în legătură cu acest proiect de lege, este modul în care România reglementează infracțiunile, chiar și în anul 2024, într-un mod care nu se regăsește uzual la nivel internațional. În Nota de fundamentare, Ministerul Justiției explică faptul că „în vederea alinierii limbajului la specificul național, s-a optat pentru menținerea terminologiei deja consecrate în legislația națională și reținută în practica organelor judiciare, respectiv reglementarea consecinței elementului material care să se refere la «procurarea sau menținerea unor sume de bani, alte foloase sau avantaje», în locul utilizării unei referiri la «obținerea sau menținerea unui avantaj economic necuvenit», sintagmă care nu reflectă stilul juridic normativ național și care nu se regăsește în acesta”.

Pedeapsa aplicabilă persoanei fizice pentru infracțiunea de mituire a funcționarilor publici străini este închisoarea de la 2 la 7 ani. Iar dacă pentru infracțiunea săvârșită s-a urmărit obținerea unui folos patrimonial, pe lângă pedeapsa cu închisoarea, se va mai putea aplica și pedeapsa amenzii, cu zile-amendă de la 3.000 de lei la 150.000 de lei. 

Proiectul de lege propus mai stabilește că revine Direcției Naționale Anticorupție (DNA) competența materială în ceea ce privește efectuarea urmăririi penale cu privire la această infracțiune. De asemenea, proiectul de lege desemnează autoritățile centrale responsabile să aplice Convenția Anti-mită. Aceste instituții vor fi desemnate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de către Ministerul Justiției. Inițiativa legislativă a fost transmisă spre avizare Consiliului Legislativ, Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Consiliului Economic și Social, Consiliului Concurenței și Curții de Conturi. Legea a primit deja avizul favorabil al ministrului Afacerilor Externe, Luminița Odobescu.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×