Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Totuși, în ciuda acestor promisiuni și a faptului că în curând se împlinesc 12 ani de la adoptarea ordonanței, constatăm că niciunul dintre guvernele care s-au succedat de atunci la Palatul Victoria nu au fost, cu adevărat, interesate de promovarea ei în practică. Explicația este simplă, ea fiind foarte vizibilă. Structurile de conducere ale acestor companii, directorii și Consiliile de Administrație sunt menținute în zona influenței politice prin numirea la vârful lor doar a persoanelor cu carnet de partid și a clientelei politice, criteriul profesionalismului fiind anulat din start. Astfel, numărul companiilor de stat care au în funcții un management profesionist este aproape inexistent. România dorește acum să devină membră a Organizației de Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD), dar ignoră faptul că unul dintre pilonii de bază ai acestei structuri care reunește țări cu economii avansate este exact promovarea principiilor guvernanței corporatiste.
La nivelul Ministerului Transporturilor nu există nicio companie care să aibă un management selectat pe baza ordonanței corporative, iar la Ministerul Energiei există o singură companie, Hidroelectrica. Dacă ne uităm în curtea Ministerului Economiei, cel care are în portofoliu cel mai mare număr de companii unde statul este acționar unic sau majoritar, 39 la număr, nici aici lucrurile nu arată mult diferit. De exemplu, pe parcursul anului trecut nu a fost instalată în funcție nicio conducere selectată în baza ordonanței corporative, după ce în 2020 acest lucru s-a întâmplat doar la Societatea Națională a Apelor Minerale SA.
Ministerul Economiei, punct și de la capăt
După aproape 12 ani de la adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 109, Guvernul încă nu reușește să iasă din hățișurile procesului de selecție a managerilor profesioniști, care pare făcut anume pentru a încurca lucrurile, dar să lase impresia că totuși se face ceva. Astfel, la nivelul Ministerul Economiei a fost aprobată anul trecut reluarea de la zero a procedurilor de selecție pentru cinci societăți, ceea ce va însemna alt timp pierdut. Este vorba despre societățile pe acțiuni Băița, MinInvest, Iprochim, Șantierul Naval 2 Mai, ICEM, iar în acest an a fost demarată doar procedura de selecție a managementului profesionist pentru societatea Plafar SA.
La Transporturi, multă vorbărie și fumigene
La nivelul Ministerului Transporturilor, Sorin Grindeanu anunța în primăvara aceasta că se va trece la evaluarea managementului companiilor din subordine, el precizând că doar cei care confirmă, pe criterii de performanță, vor rămâne în funcție. Despre rezultatele acestei evaluări nu s-a mai auzit nimic însă, dar rezultatele financiare ale multor companii din transporturi ar fi trebuit să-l scutească pe ministru de această evaluare, pentru că ele oglindesc clar dezastrul în care se află, chiar dacă în unele cazuri acesta a fost accentuat și de conjunctura nefavorabilă a pieței, cum ar fi, de exemplu cazul companiei aviatice TAROM. Deși ministrul Sorin Grindeanu promitea în primăvară că până la sfârșitul anului membrii consiliilor de administrație și directorii generali de la societățile și companiile din subordinea Ministerului Transporturilor vor fi selectați pe Ordonanța 109/2011 privind guvernanța corporativă, devine tot mai clar că asta nu este decât o altă fumigenă, în condițiile în care la niciuna dintre aceste societăți nici măcar nu a început procesul de selecție. De fapt, trebuie să spunem că nici măcar nu a fost aleasă firma sau firmele care se vor ocupa de aceste selecții. Între timp, la companiile din subordinea lui Grindeanu au continuat numirile pe criterii politice în CA-uri, ba chiar ministru și-a numit în funcții și prieteni de-ai săi.
La sfârșitul primului semestru al anului 2022, cele 209 companii în care statul este acționar unic, majoritar sau deține participații direct și indirect raportaseră un profit brut de 11,3 miliarde de lei și plăți restante de 7,82 de miliarde de lei.
Energia a căpătat culoarea carnetului de partid
La Ministerul Energiei, unde ministrul Virgil Popescu este dedicat 100% combaterii crizei energetice, subiectul nu figurează printre priorități. Anul trecut, compania Conpet SA a fost singura care a anunțat că va demara procedura de selecție a unui director general conform OUG 109/2011. Între timp, în fruntea companiei a fost numit provizoriu un director general venit pe filiera PDL-PNL. De asemenea, armata de directori și consilieri numiți pe criterii politice în această companie strategică a statului român poate să stea liniștită încă mult timp. Ministerul Energiei preferă să meargă, în continuare, pe varianta românească de management, adică numirea membrilor în CA cu mandate foarte scurte, de numai patru luni. Astfel de numiri prezintă mari avantaje pentru decidenții politici. Persoanele pot fi rotite foarte ușor, făcându-li-se loc altora, astfel încât sinecurile să aducă venituri consistente cât mai multor indivizi din anturajul partidelor politice aflate la putere. Schema merge ca unsă la ministerul condus de câțiva ani de Virgil Popescu, iar ultimul exemplu în acest sens ne-a fost oferit zilele trecute la Complexul Energetic Oltenia.
Numiri ciudate făcute de Grindeanu
De exemplu, la sfârșitul lunii iulie, la societatea Electrificări CFR, divizia energetică a companiei CFR SA, cea care administrează infrastructura feroviară publică, erau prelungite mandatele de administratori pentru două persoane care nu aveau nicio legătură cu sistemul feroviar. Una, expertă în comunicarea managerială și posesoarea unui salon de înfrumusețare, iar alta, pensionar militar, oploșită ulterior în funcția de consilier al directorului societății CFR Electrificări. Acestea sunt doar două din multele numiri dubioase la Ministerul Transporturilor. Am mai putea adăuga o performanță rară: numirea în CA-ul companiei CFR SA a unui medic veterinar. El are carnet de partid, dar ceea ce este poate mai important este faptul că vine din județul Timiș, la fel ca ministrul Grindeanu.
Numirile în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat se fac discreționar, fără nicio legătură cu profesionalismul, fiind exclusiv apanajul decidenților politici, iar de-a lungul anilor s-a dezvoltat o adevărată castă a acestor persoane, multe dintre ele regăsindu-se în mai multe consilii în același timp
La CE Oltenia, aglomerație de nespecialiști
Una dintre marile companii energetice de stat este Complexul Energetic Oltenia. O societate vitală, care gestionează o capacitate cu o putere instalată de aproape 2.560 MW și care asigură circa 30% din producția de energie a țării. Pentru a se asigura buna funcționare, pe lângă Consiliul de Administrație, societatea are și un Consiliu de Supraveghere, compus din șapte persoane. Surprinzător însă, sistemul pe care au fost puși să-l supravegheze le este străin aproape tuturor. Ultimii doi numiți în această structură sunt fostul și actualul director al companiei locale de apă-canal din Târgu Jiu, societatea Edilitara Public. Unul dintre ei este absolvent al Facultății de Îmbunătățiri Funciare, specializarea construcții, și din 1998 a lucrat în companiile subordonate primăriei, în timp ce al doilea are ceva expertiză în domeniul energetic, el lucrând în trecut pentru unele companii transnaționale din domeniu. Pe lista membrilor în Consiliul de Supraveghere mai apar, printre alții, un expert în tranzacții imobiliare (care este și în CA la Aeroportul Internațional Traian Vuia din Timișoara), un consilier județean din partea PNL (care este și președintele Consiliului de Supraveghere, dar și membru în CA la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară), un angajat al Registrului Auto Român, un șef de administrație financiară la Gorj și cu un puternic spate politic asigurat de PNL (este și membru în CA la societatea Telecomunicații CFR).
Societatea - în dificultate, dar să le fie bine șefilor
Modul în care sunt transformate în vaci de muls multe dintre aceste companii de stat de către politicul din fruntea ministerelor care le tutelează este demonstrat și de ultima decizie luată în Adunarea Generală a Acționarilor CFR Călători. Deși compania se confruntă cu probleme financiare mari, s-a decis ca indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrația să crească cu 63%, ajungând astfel la 7.000 de lei/brut pentru o singură ședință pe lună, în timp ce salariile angajaților să crească doar cu 6%, scrie clubferoviar.ro.
Și la Transelectrica s-au umflat veniturile managementului politic
O decizie asemănătoare a fost adoptată recent și la compania Transelectrica, aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, unde s-a hotărât să se majoreze indemnizația lunară a celor șapte persoane care fac parte din Consiliul de Supraveghere. Ea este compusă dintr-o parte variabilă și una fixă, iar aceasta din urmă a fost majorată de la 13.976 de lei/brut la 17.926 de lei/brut, dar pentru acești bani cei aleși să facă parte din Consiliul de Supraveghere nu au prea multe de făcut, totul comprimându-se, în general, într-o ședință pe lună, care poate fi făcută și online. Dacă vedem însă cine face parte din acest Consiliu, constatăm că toate sunt persoane legate ombilical de mediul politic, mereu plimbate, pe bani mulți, prin tot felul de consilii de administrație, dar fără nicio o legătură cu profilul de activitate al companiei pe care sunt puse să o administreze.
