Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși ministrul Daniel David a declarat, înainte de numirea noului guvern, că a înțeles ce probleme au profesorii și renunțase la ideea de a crește norma didactică, restul noului executiv nu a ținut cont nici măcar de opinia ministrului Educației, creșterea numărului de ore fiind prinsă în programul de guvernare, fără drept la replică din partea celor afectați de această situație.
Cadrele didactice nu mai știu la ce să se aștepte, directorii unităților de învățământ trebuie să redistribuie numărul de ore, iar examenul de titularizare din acest an ar putea fi degeaba, pentru că puținele posturi scoase la concurs ar putea să nu mai existe. Pentru un astfel de examen, un profesor se pregătește timp de 6 luni, fără ca sistemul să-i poată garanta că va avea normă întreagă.
Profesorii din sistemul preuniversitar care nu au reușit până acum să aibă contract de muncă pe perioadă nedeterminată, pentru o normă didactică întreagă, se pregătesc să intre în faza finală a examenului de titularizare, dar nu ştiu dacă mai există posturi. Prin creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore, titularii au prioritate, iar cei care și-au depus dosarele pentru titularizare ar putea da examenul degeaba.
Nici formula propusă de ministrul Educației, Daniel David, de licențiere în profesie nu este în vigoare, pentru a salva situația celor care dau examenul de titularizare și nu vor obține niciun post vacant. Dacă în loc de acest examen care deja este compromis, din cauza măsurii de creștere a normei didactice, s-ar fi introdus licențierea și ar fi rămas permanentă, s-ar fi salvat o parte dintre cadrele didactice care de anul acesta nu vor mai putea lucra în învățământul preuniversitar, profesorii având ulterior șansa de a se titulariza la unitățile de învățământ unde ar putea găsi posturi vacante.
„Din luna aprilie s-au scos liste cu posturi şi ore la concurs, în vederea ocupării. Regulile jocului s-au schimbat din mers, nu e clar nimic pentru nimeni, titularizările sunt examene mamut, cu bibliografii pletorice, care cer efort de luni de zile şi acum cei care sunt antrenaţi în aceste acţiuni s-au trecut că un plutonier major monosprâncenat i-a lovit cu lopata. Amatorism pe toată linia, impredictibilitate totală. De ce mai merg oamenii la titularizare? Mai există posturile scoase la concurs? Nimeni nu ştie nimic. Toată încadrarea trebuie refăcută, văzut ce mai rămâne şi abia după aceea vorbim despre titularizare. Numai că nimeni nu face nimic, mecanismul s-a gripat”, este mesajul unui profesor, pe grupurile de pe internet ale cadrelor didactice.
Calendarul examenelor merge înainte, spre nicăieri
Nimeni nu mai înțelege ce trebuie să facă, iar creșterea numărului de ore afectează întregul sistem de învățământ preuniversitar. Conform calendarului titularizării de anul acesta, în perioada 6-21 mai s-au validat fișele de înscriere ale candidaţilor. În perioada 8-10 iulie 2025 se susțin probele practice sau orale ale examenului de titularizare. Cadrele didactice titulare solicitate pentru detaşare în interesul învăţământului au participat la probele practice/orale în perioada 30 mai - 13 iunie 2025. termenul de afișare a rezultatelor la probele practice/orale și a inspecțiilor speciale la clasă a fost 4 iulie.
Până pe 11 iulie se afișează datele de înscriere reactualizate ale candidaţilor, iar probele scrise sunt programate pe 15 iulie 2025. Rezultatele iniţiale se vor comunica pe 22 iulie, până a doua zi se pot înregistra contestațiile, iar comunicarea rezultatelor finale este programată pe 30 iulie. Apoi, în perioada 31 iulie-1 august 2025 se va organiza şedința de repartizare, în ordine, a candidaților, doar că până atunci, directorii trebuie să facă și reorganizarea catedrelor, conform normei didactice majorate.
Dacă această măsură s-ar fi aplicat din 2026, cel puțin s-ar fi rezolvat o parte din problemele administrative, dar guvernul s-a grăbit să aplice această măsură, fără să țină cont de consecințe și de haosul pe care-l creează în tot sistemul preuniversitar. Profesorii care nu vor avea cum să-și completeze norma cu cele două ore pe săptămână la unitățile de învățământ la care predau vor face naveta către alte școli dau vor rămâne cu normă incompletă. Sindicatele au calculat între 16.000 și 18.000 de cadre didactice care ar urma să piardă posibilitatea de a avea normă întreagă. Mulți vor ieși din învățământ.
Tot din calculele făcute de sindicatele din învățământ reiese că prin această măsură nu se face economie la bugetul pentru educație, pentru că nu este vorba de matematică sau contabilitate primară, ci de oameni care fac naveta uneori și la 4 sau 5 școli, în mediul rural și în urbanul mic, iar plata cu ora nu se va putea elimina prin creșterea normei didactice.
Nu doar elevii sau studenții abandonează școala, ci și profesorii
Haosul creat de guvern i-a determinat pe directorii unităților de învățământ preuniversitar din întreaga țară să se unească în Asociația „Comunitatea pentru excelență în management școlar”. Organizația este în curs de înființare, cu scopul reprezentării intereselor directorilor de unități de învățământ preuniversitar și profesionalizarea carierei pentru pozițiile de conducere, coordonare și control.
Noua asociație a analizat propunerile „de reforme” incluse în Programul de guvernare 2025-2028 și apreciază că acestea sunt doar propuneri de contracție a progresului mic obținut în finanțarea acestui sector. „Este greu și nedrept ca anunțurile despre „tăieri” să înceapă cu educația, să pierdem acum drepturi obținute atât de greu și cu atât de multă întârziere în comparație cu alte sectoare, educația fiind cronic subfinanțată în ultimii 30 de ani. Măsurile prevăzute în Programul de guvernare al actualei Coaliții vor avea următoarele efecte: scăderea calității serviciului public de educație; scăderea atractivității carierei didactice și creșterea abandonului în rândul cadrelor didactice; scăderea atractivității pentru funcția de director de unitate de învățământ”, a transmis asociația. Directorii de școli atrag atenția asupra necesității de a fi consultați atunci când se decid modificări ale actualului cadru de funcționare a instituțiilor de învățământ, mai ales că exact ei ar putea avea deja soluții pentru rezolvarea problemelor.
„Considerăm că suntem pregătiți și avem competențele necesare pentru a fundamenta decizii și, mai ales, pentru a le implementa, cu respect pentru profesori, pentru elevi și pentru familiile acestora. În timpul grevei din 2023 am fost lăsați să ne descurcăm singuri, pe de o parte reprezentanți ai angajatorului față în față cu sindicatul, pe de altă parte profesori și colegi în cancelarie. Greva a însemnat pentru noi pierderi de venituri, pierderi ajustate abia câteva luni mai târziu. Dar a însemnat și învățare, înțelegere mai bună a rolului, noi competențe practicate”, mai transmit directorii, explicând că această asociație a apărut în urma unei idei lansate cu ocazia grevelor din anul 2023.
Profesorii ies în stradă, cu sau fără liderii de sindicat
Cele două mari federații sindicale din învățământul preuniversitar, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ - FSLI - şi Federația Sindicatelor din Educație - FSE - „Spiru Haret” au anunțat calendarul protestelor pe care le vor organiza împreună. „Măsurile de austeritate dispuse de actualul Guvern reprezintă un atac la stabilitatea şi integritatea socială a angajaţilor din sistemul de învăţământ românesc. Considerăm că planul Executivului de reducere a cheltuielilor bugetare, prin măsuri privind reducerea veniturilor, creşterea normei didactice sau modificarea sumelor pentru plata cu ora, este unul menit să afecteze în mod direct viaţa colegilor noştri, împinşi la limita subzistenţei, dar şi activitatea didactică, şi calitatea procesului educaţional. Ţinând cont de contextul dificil în care ne aflăm, am decis organizarea unor proteste şi considerăm că lipsa negocierilor reale pot duce chiar la declanşarea grevei generale”, spun sindicatele.
„Am anunțat proteste în zilele de 9, 10, 14 și 15 iulie, în Piața Victoriei și la sediile partidelor. Prima zi de școală va fi în stradă. În data de 8 septembrie organizăm un marș uriaș în București, sperăm la cel puțin 30.000 de oameni și în orașele reședință de județ. Deschiderea anului școlar va fi în stradă. Demarăm și procedurile pentru declanșarea grevei generale”, a declarat Simion Hăncescu, președintele FSLI.
Mișcarea sindicală este din ce în ce mai slăbită, în această perioadă, iar guvernul speră ca protestele anunțate de federații să nu aibă loc sau să fie cât mai slab reprezentate. Mulți profesori sunt cu adevărat supărați pe liderii de sindicat, după ce s-au considerat trădați în anul 2023, dar nu sunt atât de supărați încât să renunțe la proteste. Chiar din 2023, când s-a declanșat greva, se vorbea despre înființarea unui nou sindicat sau a unei noi federații. Acest lucru este posibil și acum, dacă se dorește înlăturarea vechilor lideri, dar cadrele didactice nu sunt dispuse să accepte măsurile care le distrug viața și cariera, doar pentru că s-au considerat la un moment dat trădate de liderii care au pactizat cu guvernul. De fapt, ceea ce s-a obținut atunci a fost cu mult peste așteptări și chiar a fost criticată creșterea veniturilor profesorilor, atât de către Banca Mondială, cât și de OECD, pentru că statul a acceptat să le dea prea mulți bani.
Mesajele de pe grupurile cadrelor didactice arată că acestea se pregătesc de grevă și de proteste de stradă, chiar și fără a face parte din organizațiile sindicale. Chiar dacă acum va fi mai slabă prezența la protestele din București, anunțate de FSLI, în septembrie se așteaptă participarea masivă la grevă, pentru că măsurile de austeritate vor produce deja efecte și concediile se vor termina.
Surse sindicale au declarat, pentru Jurnalul, că imediat după ce s-au anunțat primele proteste, pe grupurile de WhatsApp, Facebook sau Telegram ale cadrelor didactice au început să apară persoane care încearcă să-i influențeze să nu participe la mișcările de stradă și la greve. Agenții de influență dau vina pe sindicate și postează „copy/paste” mesaje despre liderii care i-ar fi trădat în 2023.
Citește pe Antena3.ro
