Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Indemnizațiile și alte drepturi stabilite prin lege, încă din 2021, pentru urmașii celor persecutați pe motive etnice în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, nu vor mai putea fi prorogate de Guvern, ci se vor acorda imediat, potrivit unui proiect de lege pus în dezbatere, zilele acestea, la Parlament. Potrivit inițiatorilor, această măsură reprezintă „un simbol de umanitate și normalitate, alături de un mic și tardiv ajutor pentru urmașii celor exterminați în timpul Holocaustului precum și pentru urmașii supraviețuitorilor Holocaustului”.
Proiectul de lege privind unele măsuri pentru sprijinirea copiilor persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice a fost depus la Senat, la începutul acestei săptămâni, de doi parlamentari din grupul minorităților naționale: deputații Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România (FCER) și Ovidiu Ganț din partea Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR).
Concret, inițiativa prevede abrogarea actului normativ prin care Executivul a tot amânat acordarea drepturilor prevăzute în Legea 154/2021 și, în același timp, punerea în plată a indemnizațiilor cuvenite de mai bine de 3 ani urmașilor celor persecutați pe motive etnice în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, începând chiar din luna următoare aprobării proiectului legislativ.
Drepturi amânate prin patru OUG-uri succesive
În prezent, statul român acordă o serie de drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România în perioada 1940 - 1945 din motive etnice, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 105/1999.
Iar începând cu 1 ianuarie 2022, de unele indemnizații lunare ar fi trebuit să beneficieze și copiii acestora, drepturile fiind instituite prin Legea nr. 154/2021. Cu toate acestea, spun inițiatorii proiectului de lege, drepturile urmașilor „au fost prorogate succesiv de către Guvernul României” printr-o serie de ordonanțe de urgență (OUG nr. 130/2021, OUG nr. 168/2022, OUG nr. 115/2023, OUG nr. 156/2024), fiecare dintre aceste acte normative amânând cu câte un an plata indemnizațiilor cuvenite.
„De multe ori, societatea are tendința să uite că acești copii, ajunși în prezent la o vârstă înaintată, cu o stare de sănătate precară, o situație materială dificilă și ale căror venituri sunt foarte mici, au fost nevoiți să trăiască atât cu urmările suferinței proprii, cât și cu amintirea și consecințele dramelor inimaginabile prin care au trecut părinții lor”, se arată în expunerea de motive.
Prin urmare, inițiativa legislativă pusă acum pe masa senatorilor prevede că „Drepturile stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1, alin. (1) lit. c) și g) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru copiii prevăzuți la art. 3˄1 alin. (1) din aceeași ordonanță se acordă începând cu luna următoare celei în care intră în vigoare prezenta lege”.
Mai exact, este vorba despre copiii celor care au fost evacuați din locuința pe care o dețineau, refugiați, expulzați sau strămutați în altă localitate, precum și de urmașii celor decedați, dispăruți sau exterminați „în trenul morții, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, în timpul deportării în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare”.
Totodată, proiectul prevede abrogarea Articolul XLII din OUG nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, care prevede că drepturile stabilite pentru copiii persoanelor aflate în una dintre situațiile de mai sus se acordă abia din ianuarie 2026.
Au fost discriminați „chiar și după încetarea teoretică a persecuției”
Scopul acestei inițiative, spun cei doi deputați, este de a restabili „reparaţiile juste, cuvenite pentru prejudiciile morale, materiale și fizice îndurate de urmașii persoanelor persecutate din motive etnice, care, ca urmare a suferințelor îndurate de familiile lor, au fost grav discriminați social, material și profesional, chiar și după încetarea teoretică a persecuției”.
„Acordarea de indemnizații și măsuri compensatorii ultimilor martori ai Holocaustului din România, care și-au văzut viața distrusă și destinele ruinate de regimul dictatorial care a condus România în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, respectiv copiilor acestora, reprezintă o recunoaștere publică a tragediei prin care au trecut, alături de prețuirea și compasiunea întregii societăți pentru chinul care s-a extins de-a lungul generațiilor, distrugând speranțe și oportunități, dar și un gest de demnitate față de ei și față de modul în care au găsit puterea să își continue viața, împărtășind o lecție fundamentală”, se arată în expunerea de motive.
Acest proiect reprezintă „un simbol de umanitate și normalitate, alături de un mic și tardiv ajutor pentru urmașii celor exterminați în timpul Holocaustului precum și pentru urmașii supraviețuitorilor Holocaustului, dar și o recunoaștere a modului în care au știut să își susțină părinții”, au ținut să sublinieze inițiatorii propunerii legislative.
Citește pe Antena3.ro
