x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Interviuri Cum deosebim durerile de cap. Migrenele nu apar brusc precum nevralgiile

Cum deosebim durerile de cap. Migrenele nu apar brusc precum nevralgiile

de Florin Condurateanu    |    03 Dec 2018   •   14:10
Cum deosebim durerile de cap. Migrenele nu apar brusc precum nevralgiile

Circa 20% din totalul durerilor sunt dureri de cap. Iar una dintre ele, nevralgia de trigemen, se situează pe locul 1, alături de pancreatita cronică, în clasamentul celor mai violente dureri. Migrenele sunt alte dureri foarte puternice de cap, însă acestea nu apar brusc precum nevralgiile, ci trimit semnale chiar şi cu două zile înainte. Interviu cu profesor doctor Dorin Sarafoleanu, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale

Florin Condurăţeanu: Domnule profesor Dorin Sarafoleanu, întemeietor de şcoală în ORL, unele femei s-au consolat, zicând că vor suferi de migrene repetate deoarece cu migrene s-au chinuit şi mama, şi bunica. Este o păguboasă moştenire?

Prof. dr. Dorin Sarafoleanu: Migrenele se întâlnesc la 8-10% din populaţie şi 80% se moştenesc din familie. Migrenele şi nevralgiile au şi o componentă ereditară. Migrenele nu apar brusc precum nevralgiile, trimit semne cu 2-3 zile înainte prin prodrom. Ba mai mult, există migrene cu aură, cu o jumătate de oră înainte apar simptomele. Migrena se manifestă doar pe o jumătate a capului, cu dureri în tâmplă şi orbită, acestea pulsează în sincronie cu pulsul, cu bătăile inimii. Durerea de cap se însoţeşte cu tulburări vegetative, greaţă, vărsături, transpiraţii, jenă la lumină. Prodromul, avertizând cu câteva zile înainte de criza migrenoasă, se asociază cu oboseală, balonări, semne de intestin iritabil. Aura instalată la unii cu jumătate de oră înainte de atacul de migrenă aduce puncte negre sau luminoase în ochi, vedere dublă, sensibilitate la căldură, la frig, semne neurologice.

Criza de migrenă durează 4-72 de ore, urmată de oboseală şi somn lung. Terapia migrenei se face cu medicamente antiemetice de genul propanolol, motilium, dar se adaugă şi antiinflamatoare nesterodiene. Pe lângă ereditate, migrena e favorizată de alcool, fumat, nopţi pierdute, cafea, cure de slăbite, unele medicamente anticoncepţionale, medicamente pentru inimă pe bază de nitraţi. Pe lângă migrenele obişnuite, sunt şi migrene oftalmice cu dispariţia unei părţi din câmpul vizual şi paralizii trecătoare ale nervului optic.

 

F.C.: Ajung la disperare unii suferinzi de nevralgie de trigemen, ca un trăsnet, din senin, apar durerile cumplite, revenite şi de zeci de ori pe zi, bolnavii nu ştiu ce să mai facă de chinul acestor crize...

Prof. dr. D.S.: Nervul trigemen este nervul cu traseul cel mai lung, are trei ramuri, una în zona frunţii, alta în zona obrazului şi a treia în maxilarul inferior, unindu-se în ganglionul sfenopalatin, în spatele urechii. Nevraligia de trigemen atacă mai ales ramura mijlocie, dureri ca junghiurile pe drumul tâmplă-ochi-faţă, până la baza nasului. Durerea se reflectă la ureche, curg ochii şi nasul. Cei cu nevralgie de trigemen au o şubrezenie specifică din naştere, dar sunt şi alţi vinovaţi: frigul, măselele cu lucrări necorespunzătoare, iritaţiile în gură, sinuzitele.

 

Terapia este cu antialgice, antiinflamatoare, neuroleptice. La ineficienţa lor, se încearcă anestezia ganglionului sfenopalatin cu infiltraţii utilizând anestezice sau alcool. În cazurile disperate, se secţionează nervul din zona acestui ganglion, dar bolnavul îşi pierde mobilitatea unei porţiuni a feţei.

 

×
Subiecte în articol: dorin sarafoleanu