Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Colectivul de cercetatori din subordinea inginerului doctor roman este unul stralucit. "La noi, misiunea laboratorului este de a face lucruri pe care altii nu le pot face. Ma astept ca oamenii din colectivul meu sa fie inventivi. De multe ori ma surprind, dar nu ma suprinde ca ma surprind'. Ce rol au laureatii Nobel de la Caltech University de care apartineti? "Fiecare isi formeaza propria lui tema de cercetare. Interactionam ca intre colegi'. Colaborati cu Serviciile Secrete? "Organizez o conferinta pe teme de tehnologie pentru securitate in care sunt tot felul de persoane implicate, vin, vorbesc, cerceteaza. Am adus profesori din Anglia care au dezvoltat o tehnologie ce foloseste un software folosit de Scotland Yard si i-am pus in legatura cu politia din Romania. Cata vreme este un aspect de cercetare ma pot implica. In ce priveste proiectele de viitor, una dintre tematicile care ma preocupa in mod special este privitoare la comenzile si modalitatile de receptare ale acestora de catre roboti. In general, tehnologiile ce permit robotilor sa inteleaga ce vor oamenii'.
Parerea cercetatorului roman de la NASA despre invatamantul din Romania
"Pe vremea mea invatamantul era bun. Din cate aud este o scadere a pregatirii si a interesului studentilor. E adevarat ca e o tendinta in Europa, insa in China oamenii vor sa invete. Romanul e blazat pentru ca a existat o speranta de mai bine, unele lucruri s-au schimbat, altele nu'…Ce trebuie schimbat? "Trebuie oferita o alta motivatie tinerilor, pentru ca aceasta este absolut primordiala. Exista in Romania salarii foarte mici, dar tocmai de aceea poti sa fii motivat, sa vrei mai mult. Marii milionari au pornit cu putin, facand un produs nou in garajul lor, fara niciun sprijin din afara. Si cu acel produs au cucerit lumea. Saracia produce o stare depresiva, insa copiii inca nu sunt influentati, ei sunt speranta. Pot sa emita pretentii de genul "vreau sa fiu cosmonaut, sa descoper solutia pentru cancer''. Adrian Stoica si-a amintit ca recent a vizitat Sibiul. "Am fost acum doua zile la Sibiu, in locurile pe unde s-a aflat odata Herman Oberth si am fost placut impresionat. "Romanul nostru a avut un rol in influentarea lui Von Braun, care a fost parintele NASA'.
Romanii necunoscuti care ne fac cinste
"Exista insa si astazi in SUA multi romani cu care am putea sa ne mandrim. Multi sunt necunoscuti pentru presa romana. Nu sunt asa impresionanti ca jucatorii de fotbal care fac prima pagina a ziarelor'. Adrian Stoica spune ca cei din departamentele de profil de la NASA au auzit de romanul Henri Coanda. "Cei din departamentele care se ocupa cu zborurile spatiale stiu despre el'. "Reteta succesului? Munca sustinuta si dorinta de a progresa la acele discipline ale tehnologiei care vor avea influenta cea mai importanta. Trebuie sa fim constienti ca suntem dotati cu resurse limitate, ca viata e limitata si de aceea trebuie sa depunem eforturi acolo unde presupunem ca avem cea mai profitabila investitie si cel mai bun recul'. Ce va place sa faceti in mod special la NASA? "Pot sa fac absolut ce vreau. Cand am o idee imediat pot sa o pun in practica'.
SUA castiga miliarde de pe urma proiectelor sale. A condus un studiu pentru imbunatatirea invelisului aparatelor de zbor dupa tragedia navetei Discovery
Cum se primesc resursele financiare? "Poti sa ai absolut orice idee. Lucrurile merg pe baza de propuneri. Ideea este analizata, daca are merit stiintific, daca are o valoare practica, atunci este acceptata. A fost un proiect in valoare de 10 milioane de dolari pe care l-am condus acum cinci ani'. Acel proiect se referea la electronica adaptiva pentru supravietuirea la temperaturi extreme in spatiu, de exemplu de la minus 180 pana la 300 de grade Celsius. Finalul unei cercetari este pus in practica dupa o demonstratie tehnologica. "A fost un succes. In loc sa trimiti o nava spatiala care are un strat izolator care protejeaza si mentine un climat cu o temperatura constanta inauntru si care se realizeaza cu costuri uriase, poti sa scapi de aceasta carcasa care este grea, voluminoasa, si costa bani sa o montezi, se poate realiza una care rezista, cu investitii rezonabile. Este ca o reactie la costurile mari de lansare si care duc la un numar limitat de lansari. Intr-un context mai general, poate fi legat acest proiect al meu si de accidentul care a avut loc cu naveta Discovery'. NASA a dorit sa creeze electronica si tehnologie care rezista mediului inconjurator fara a fi tinuta in conditii speciale.
Citește pe Antena3.ro
La prezentarile cu public l-a intalnit cu ceva timpn urma si pe recent disparutul astronaut american Neil Armstrong. Nu m-am putut abtine sa nu-l intreb pe romanul Stoica daca este rasplatit cum se cuvine pentru eforturile pe care le face in domeniul stiintei. "Castig suficient, peste medie, n-are sens sa va ofer o cifra. Aceasta este ceva secundar, nu ma motiveaza banii, ci efectiv lucrurile pe care le fac. La JPL sunt 5000 de oameni. Sunt pe una din pozitiile cele mai bune, dar si altii au responsabilitati importante. Sunt unul dintre cei cu gradul de cercetare cel mai inalt. De aceea sunt multumit'. Surse din apropierea inginerului Stoica spun ca tehnicianul roman castiga numai din activitatea stiintifica (in afara business-urilor colaterale), cel putin 150.000 de dolari pe an. Care sunt relatiile dumneavoastra cu cei din varful NASA?. "Am avut, evident, chiar de mai multe ori, intalniri cu sefii NASA, Dan Goldin, de exemplu. Va urma ultima parte a interviului.
