Romanii nu sunt cobaii Europei pentru OMG

ANCA ALDEA

Jurnalul National: Care este pozitia Statelor Unite vizavi de produsele pe baza de OMG?

Brian Goggin: Trebuie sa spun de la inceput ca am remarcat articolele publicate de ziarul dumneavoastra (in urma cu aproape o luna - n.r.) pe acest subiect. Sunt foarte directe. As vrea sa-i ajut pe romani sa inteleaga ca produsele cu OMG nu sunt periculoase. Dupa ce au aparut articolele in Jurnalul National, am avut discutii cu membrii Comisiei pentru Securitate Biologica referitoare la modalitatile care trebuie adoptate pentru a informa mai bine despre biotehnologie, pentru ca oamenii carora le este teama de aceasta tehnologie sa inteleaga implicatiile ei. Dezvoltam biotehnologia din 1986. Aceste produse nu au implicatii negative asupra sanatatii umane sau animaliere, nu au riscuri determinate fata de mediul inconjurator, asa ca am inceput sa le folosim.

In America nu exista etichetare

Cat timp ati testat culturile cu OMG?

Primele teste dateaza de la inceputul anilor ’80. Ele au fost efectuate pe tutun, apoi au fost extinse la soia si porumb. Corporatiile multinationale au inceput sa lucreze cu ele la inceputul anilor ’90, pentru ca la mijlocul anilor ’90 sa le introduca pe piata. In prezent, in America exista trei culturi mari cu OMG - porumb, soia si bumbac. Aproximativ 90% din culturile de bumbac din SUA sunt varietati biotehnologice si intre 60% si 70% din culturile de soia sunt biotehnologice sau poate chiar mai mult. Iar la nivel mondial, SUA detin 50 de milioane de hectare de culturi modificate, urmate de Argentina - cu 40 de milioane de hectare - si apoi de Canada si Brazilia. Noi am avut o experienta pozitiva cu aceste culturi sub toate aspectele - productie, consum, mediul inconjurator, agricultura etc. Au existat in SUA institutii care au incercat sa-i convinga pe consumatori ca produsele cu OMG sunt daunatoare. Si nu au reusit, nu au adus nici o dovada. Pe cand noi le-am prezentat rezultatele studiilor efectuate timp de opt ani. Si Comisia Europeana a ajuns la concluzia ca produsele cu OMG sunt mult mai sigure. Romania nu ar trebui sa se gandeasca la o alegere intre biotehnologie si nonbiotehnologie. Ci la o alegere a celor mai bune reglementari in domeniu in functie de nevoile sale. Biotehnologia a venit aici ca sa ramana, nu ca sa plece. De aceea, este necesar ca Romania sa aleaga cum sa reglementeze aceasta chestiune…

Oferiti asistenta Guvernului Romaniei pentru ca acesta sa stie cum sa informeze populatia?

Am oferit astfel de informatii reprezentantilor Guvernului roman. Nu le-am spus ce sa faca, ci doar le-am oferit o optiune.

Le-ati spus de etichetare?

In America nu exista etichetarea culturilor sau a produselor cu OMG. Am ales aceasta cale pentru ca am considerat ca nu poate exista nici o alta modalitate de informare a populatiei decat in mod direct si prin intermediul legislatiei. Asadar, culturile si produsele noastre nu necesita etichetare suplimentara.

Poate din aceasta cauza noi nu avem un sistem de etichetare a culturilor si a produselor cu OMG. Nu avem un astfel de sistem, desi UE ne-a cerut deseori sa informam populatia prin etichetarea acestor produse.

Da, este adevarat. Uniunea a solicitat etichetarea din aprilie 2004. Si Uniunea are probleme sub acest aspect, nu doar Romania. Reglementarile UE sunt mult mai dure decat ale noastre. Romania seamana cu Uniunea Europeana. UE produce culturi modificate, importa milioane de tone din aceste culturi si poate ca nu exista nici aici etichetarea impusa de reglementarile Uniunii.

E adevarat ca Romania este singura tara din Europa care cultiva pe suprafete uriase soia modificata. Soia care ajunge ulterior pe piata interna sub diverse forme.

Nu este adevarat. Spania importa aproximativ 60 milioane de tone de soia modificata. In Olanda exista milioane de tone de soia biotehnologica dezvoltata inca din 1996 si folosita pentru hrana animalelor, desi poate aparea si in alimentatia oamenilor. Soia apare adesea in produsele occidentale oferite spre consum. La fel se intampla in cazul porumbului, care este importat si produs in UE. In SUA, aceste produse fac parte dintr-un lant alimentar bine organizat. Acolo nu veti gasi niciodata oameni care se imbolnavesc din cauza produselor cu OMG.

Dar americani care se ingrasa din cauza produselor cu OMG putem gasi?

Nu. Biotehnologia nu are nici un impact negativ asupra lantului genetic. Americanii se ingrasa din cauza stilului lor de viata. Mananca prea mult. Exista multe neintelegeri legate de aceste produse.

Politica UE, in continua schimbare

Revenind la Romania, puteti explica motivele pentru care nu dispunem, in prezent, de un laborator de testare a organismelor modificate genetic?

Ba aveti un astfel de laborator la Timisoara, la Universitatea Banat.

Este un laborator pentru testarea porumbului si, se pare, nu are are acreditare de functionare din partea UE.

Multe tari europene nu dispun de astfel de laboratoare.

Cu exceptia Ungariei si Austriei, care au cel putin trei astfel de laboratoare, desi aceste tari nu dezvolta spre comercializare culturi pe baza de OMG.

E adevarat, dar sunt convins ca reglementarile europene presupun testarea. Puteti contacta un laborator din Austria pentru a face testele necesare. Faptul ca Romania nu dispune de un astfel de laborator nu este o scuza potrivita pentru testarea sau reglementarea unei culturi. Cred insa ca Romania ar trebui sa aiba propriul laborator si cred ca autoritatile ar trebui sa gaseasca o cale de achizitionare. Mesajul meu catre toate autoritatile romane cu care am discutat pe marginea biotehnologiei a fost unul extrem de clar: regularizarea trebuie reglementata prin lege. Nici unui roman nu i s-a cerut sa incalce legea. Cred ca regularizarea ar trebui reglementata printr-o lege in conformitate cu normele europene. Asta trebuie sa faca Romania. Sincer sa fiu, singura cale prin care Romania poate arata Uniunii Europene ca este capabila sa cultive aceste culturi este sa demonstreze ca poate avea o legislatie in domeniu in conformitate cu normele europene.

Ce se va intampla dupa momentul 2007, cand Romania va adera la UE si cand va avea de facut o alegere grea in privinta OMG-urilor?

Daca Romania reuseste sa introduca in Uniune culturile biotehnologice, ea va demonstra ca pot exista reglementari interne in conformitate cu reglementarile UE. Nu vreau sa prezic viitorul, dar pot sa spun ca Romania va trebui sa satisfaca Comisia Europeana.

Va putea Romania sa satisfaca Comisia Europeana?

Vor trebui investite mai multe resurse decat pana in prezent, iar autoritatile vor trebui sa-si asume responsabilitatea. Trebuie luat in calcul faptul ca politica UE se schimba in aceasta privinta, dovada ca o varietate a porumbului dulce a fost aprobat in 2004. Nici macar azi, procesatorilor romani nu li se cere sa-si eticheteze produsele cu OMG, ca uleiul.

FARA TEAMA

Brian Goggin a tinut sa laude initiativa Jurnalului National de a publica, intr-o serie de trei articole, materiale referitoare la problemele legate de situatia OMG-urilor in Romania. "Articolele au fost clare si incitante. Sigur ca au existat si cateva aspecte incorecte, pe care le vom prezenta intr-o nota oficiala ulterioara. E gresit sa gandim ca produsele cu OMG dauneaza sanatatii umane. Nu avem de ce sa ne temem sa le consumam".