Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ceea ce pare lipsă de implicare a instituțiilor care ar trebui să rezolve problemele provocate de ieșirea din matcă a râurilor și pâraielor are în spate lupte grele între guverne și ONG-uri, între partide politice, ministere și autorități din cadrul acestora, despre care mulți un vor să vorbească. Au existat proiecte, dar au fost blocate investițiile, statul a fost dat în judecată, pe motiv că ar afecta ecosistemul, apoi au venit viiturile care au ras totul în calea lor, afectând mult mai grav același ecosistem pe care pretind activiștii de mediu că-l „salvează”. În continuare sunt aceleași probleme, care se agravează de la un an la altul. Statul plătește despăgubiri pentru dezastre, dar nu poate face nimic pentru a le preveni.
Din cauza cantităților foarte mari de precipitații, jumătate din România ar putea fi din nou sub ape, în aceste zile, pentru că râurile vor ieși din matcă în foarte multe zone, anunță hidrologii. „Vor fi afectate anumite sectoare de râuri din bazinele hidrografice: Tur, Someş, Crasna, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş, Bega, Timiş, Bârzava, Caraş, Nera, Cerna, Dunăre - afluenţii mici aferenţi sectorului amonte confluenţă cu râurile Desnăţui, Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Buzău, Putna și râurile din Dobrogea, în județele: Satu Mare, Bihor, Cluj, Sălaj, Maramureș, Hunedoara, Arad, Alba, Harghita, Mureș, Brașov, Sibiu, Timiș, Caraș-Severin, Gorj, Dolj, Mehedinți, Covasna, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Ilfov, Buzău, Vrancea, Constanța și Tulcea. Fenomenele vizate constau în scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri, existând riscul depășirii cotelor de atenție”, anunță I.N.H.G.A.
Consolidările vechi sunt deja deteriorate
Statul român este neputincios, în fața acestor dezastre care se înmulțesc de la un an la altul. Toate lucrările de amenajare și îndiguiri făcute până în 1990 s-au deteriorat, iar investițiile au lipsit, mai ales după ce ONG-urile de mediu au devenit atât de puternice încât le-au interzis, spunând că astfel „salvează natura”.
După anul 2000, România ar fi putut accesa fonduri europene de preaderare, apoi fonduri de coeziune pentru a face lucrările de amenajare necesare pe toată rețeaua hidrologică, astfel încât să fie oprite inundațiile. Dar statul a fost dat în judecată de activiștii de mediu și aproape toate aceste investiții au fost blocate, indiferent dacă aveau finanțare din bani europeni sau de la bugetul de stat.
În sprijinul celor care se luptă pentru blocarea tuturor proiectelor de amenajări ale cursurilor râurilor a venit și Legea nr. 292/2018 a evaluării impactului asupra mediului, care interzice emiterea unei decizii de încadrare pentru investiții la care lucrările au fost demarate. Deciziile instanțelor de judecată au început însă să le fie defavorabile ONG-urilor, după ce s-a constatat că viața unui număr foarte mare de oameni este pusă în pericol.
Instanțele încep să înțeleagă problema
Un exemplu elocvent este decizia instanței de la Cluj, din noiembrie 2022, care a respins cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Declic, prin care ONG-ul solicita oprirea lucrărilor și a funcționării Barajului de la Mihăileni, în comuna Buceș, județul Hunedoara. Dacă s-ar fi oprit lucrările la baraj, inundațiile ar fi pus în pericol viața celor 16.845 de locuitori ai satelor din această zonă și ar fi distrus 414 gospodării, 2.000 de hectare de teren agricol, 36 de kilometri de drumuri și 45 de kilometri de cale ferată.
Lucrările la barajul de la Mihăileni au fost începute cu 36 de ani în urmă și finalizate anul trecut, dar activiștii de mediu au dat în judecată instituțiile statului, pretinzând că lucrarea ar distruge o luncă funcțională și că ar fi pretext pentru deturnarea banilor publici către firme satelit ale Apelor Române.
Pentru ONG nu a contat nici măcar faptul că în 1990 deja era finalizată cea mai importantă parte a proiectului și nici faptul că lăsau fără apă mii de familii, pentru că acumularea Mihăileni alimentează localităţile Brad şi Crișcior. În proiect mai este prevăzut și faptul că acumularea Mihăileni va atenua în mod semnificativ viiturile din lunca Crişului Alb, pe sectorul Mihăileni - Vața.
Proiectul include barajul cu descărcător central, evacuatorul de ape mari, regularizarea râului în aval de acumulare, drumul și sediul de exploatare, devierea drumului DN74 (Brad - Abrud) și strămutarea gospodăriilor aflate în cuveta lacului, iar demolarea lor chiar înainte de finalizare ar însemna distrugerea localităților, care ar fi afectate grav de viituri, dar și pierderea banilor investiți încă din perioada regimului comunist.
Nu există colaborare între instituții
Reprezentanții instituțiilor statului se feresc să dea detalii despre luptele care se duc, de mulți ani, cu ONG-urile care blochează aproape toate proiectele de investiții, de la primării, consilii județene, Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Agriculturii și alte instituții. Niciun guvern din ultimii 20 de ani nu s-a putut opune acțiunilor activiștilor de mediu care au blocat permanent lucrările pe cursurile râurilor, până s-a ajuns la o problemă gravă de siguranță națională, care se va agrava în perioada următoare.
Surse din aceste instituții spun că inundațiile sunt din ce în ce mai numeroase și mai devastatoare, pentru că ar fi trebuit să se facă amenajarea torenților. Lipsa de amenajare face posibile viiturile actuale. Amenajarea torenților și a pâraielor ar trebui să fie făcută de silvicultori și în trecut era făcută de Ministerul Agriculturii, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), dar a fost eliminată această atribuție prin modificări legislative.
Aceste amenajări au rolul de a proteja obiectivele din aval de viituri și de efectele lor devastatoare asupra drumurilor, localităților sau lacurilor de acumulare. Dacă ar fi fost făcute, o mare parte din cantitatea de apă care ajunge pe sol nu ar mai fi ajuns în casele oamenilor și pe drumurile inundate. Dar întotdeauna s-a vorbit doar despre problema defrișărilor, ca și cum ar fi singura care stă la baza dezastrelor provocate de inundații.
Pe lângă ONG-uri, mai sunt și probleme legate de lipsa colaborării dintre instituțiile care ar trebui să țină situația sub control. Mulți angajați ai statului se plâng de lipsa totală de comunicare între aceste instituții care ar trebui să aibă proiecte în colaborare și coordonare comună. Deși situația este atât de gravă, nici măcar nu se constituie o celulă de criză care să identifice și să aplice urgent soluțiile necesare, lăsând România sub ape.
Noi viituri, anunțate pentru astăzi
Ieri, hidrologii I.N.H.G.A. au actualizat codul galben, anunțând din nou risc de viituri cu posibile depășiri ale cotelor de atenție, pe râuri din 15 județe, până în această dimineață. „Se pot depăși cotele de atenție pe anumite râuri din bazinele hidrografice: Râul Negru (judeţele: Covasna şi Braşov), Ialomiţa (judeţele: Dâmboviţa, Prahova şi Ilfov), Prahova (judeţul Prahova), Bistriţa (judeţele: Suceava, Harghita, Neamţ şi Bacău), Trotuş (judeţele: Harghita, Bacău, Neamţ, Covasna şi Vrancea), Putna (judeţul Vrancea), Buzău (judeţele: Braşov, Covasna, Buzău şi Prahova), Bârlad (judeţele: Vaslui, Galaţi şi Vrancea), Siret (judeţul Galaţi), Prut (judeţul Galaţi), și râurile din Dobrogea (judeţele: Constanţa şi Tulcea). Atenţionarea hidrologică vizează în principal fenomenele de scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale, care se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe unele râuri din judeţele: Prahova, Buzău şi Tulcea”, a transmis I.N.H.G.A.
Falsa problemă a defrișărilor și dezastrul provocat prin decizii greșite
ONG-urile de mediu care acuză Romsilva că a defrișat toate pădurile din România sunt aceleași care au blocat lucrările de amenajare pe cursurile râurilor. Romsilva a adus dovezi concludente pentru a demonstra că defrișarea nu există, iar în România se taie de trei ori mai puțini copaci decât în alte țări, chiar dacă se ia în calcul furtul de lemn - care există, indubitabil, însă nu la nivelul la care este explicat de ONG-urile de mediu, pentru că ar fi trebuit să nu mai existe păduri deja, dacă situația defrișărilor era atât de gravă.
Dând vina pe despăduriri, ONG-urile acoperă, de fapt, problema principală: faptul că tot ele blochează lucrările de amenajare, de peste 20 de ani. Atât zonele despădurite în mod real, cât și lipsa amenajărilor duc la viituri și inundații, dar problema tăierii copacilor nu este doar în păduri, ci mai ales pe suprafețele unde a crescut necontrolat vegetația și a reglat natural structura terenului, evitându-se astfel și alunecările de teren, în zonele deluroase.
Zonele despădurite nu sunt în fondul forestier
Ceea ce nu se mai spune este faptul că multe dintre suprafețele despădurite nu sunt incluse în fondul forestier, ci figurează ca terenuri agricole, dar după defrișări apar problemele. Sunt multe suprafețe de islaz comunal și pășune împădurite natural, în ultimii 30-40 de ani, calculate cam la suprafața a două județe, acum trei ani, de către o asociație a proprietarilor de păduri. Exact aceste suprafețe pot fi vândute de primării, pentru exploatarea masei lemnoase de către firmele care câștigă licitațiile, fără a avea probleme cu activiștii de mediu sau cu legislația care privește fondul forestier.
Terenurile agricole pe care au crescut în mod natural copaci au fost defrișate, începând de anul trecut, la cererea Ministerului Agriculturii, care a pus condiția înlăturării arborilor pentru a li se oferi proprietarilor subvenții de 300 de euro pe fiecare hectar despădurit. Practic, s-au eliminat pădurile naturale care nu erau incluse în fondul forestier, ci figurau în documente ca terenuri agricole, dar suprafețele lor însumate erau de circa 500.000 de hectare. Zonele respective sunt acum afectate de viituri.
Un exemplu concret este comuna Runcu, din județul Dâmbovița, unde anul trecut Primăria a scos la licitație o astfel de suprafață care figura ca pășune, pentru a fi defrișată. Cetățenii s-au revoltat atunci, spunând că ar putea fi afectați de alunecări de teren. Luna trecută, la Runcu, viiturile au măturat mai multe case și apa a acoperit străzile, iar situația se va repeta.
Specialiștii au identificat ca soluție pentru diminuarea pagubelor provocate de viituri cedarea unor terenuri agricole necultivate care să poată fi amenajate pentru a se crea zone inundabile, astfel încât să poată prelua cantitățile mari de apă din precipitațiile abundente.
Despăduririle accelerează riscul de inundații, dar nu reprezintă singura cauză a dezastrelor produse de ploi. Multe dintre viiturile de azi sunt provocate de blocarea proiectelor de amenajare care erau necesare în ariile protejate, prin intervenția activiștilor de mediu.
