Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Unii ii spun "Staborul". Alţii vorbesc despre "Kris" şi "Krisinitori". Nume ciudate, cu un vag parfum oriental, sub care se ascunde o justiţie subterană, care funcţionează in paralel cu cea oficială: judecata ţigănească. Iar ca să intre in legalitate, cei care impărţesc dreptatea in răndul ţiganilor au infiinţat Liga Krisinitorilor "Romanipen". Etnia il recunoaşte ca mare judecător pe Sută. Â
Unii ii spun "Staborul". Alţii vorbesc despre "Kris" şi "Krisinitori". Nume ciudate cu un vag parfum oriental, sub care se ascunde o justiţie subterană, care funcţionează in paralel cu cea oficială: judecata ţigănească. Motiv pentru care s-a infinţat s-a pus bazele Ligii Krisinitorilor "Romanipen."
"Noi, ţiganii, nu suntem un stat aparte să avem o judecătorie separată, dar e o tradiţie a noastră, tigănească care aşa am găsit-o la moştenitorii noştri. Aceleaşi tradiţii le menţinem şi astăzi." Vorbe inţelepte, spuse la un "pahar de vorbă" de Marin Constantin, judecătorul ţiganilor din tot Gorjul.
JUDECĂTORUL "SUTĂ". Marin Constantin conduce judecata ţigănească de peste o jumătate de veac. Legea nescrisă după care imparte dreptatea ţigănească a invăţat-o incă din tinereţe, de la inaintaşii lui care"făceau legea" in Gorjul de la inceputul anilor 50. Faima lui de judecător corect s-a răspăndit şi de ani buni este cunoscut, din Oltenia pănă in Banat, ca "Judecătorul Sută". Acum, el recunoaşte că, de-a lungul timpului, a beneficiat de ingăduinţa tacită a autorităţilor statului care l-au lăsat să rezolve disputele dintre romi. "Eu in judecăţile care le-am făcut, de orice natură, violuri, scandaluri... am avut o inţelegere cu organele puterii de stat. Atăt de la Primărie căt şi de la organele judiciare, ca eu să fiu intrebat şi să imi dau cu părerea despre o infracţiune pe care ei n-au putut s-o rezolve. Problema şi interesul meu a fost acela că, acolo unde e posibil, să rezolv situaţia fără a contramanda codul penal. Am ajuns judecător la 23 de ani. De atunci am tot judecat... o viaţă de om. Cred că am ţinut Staborul de citeva mii de ori". Lui Marin Constantin i se spune "Sută" incă de pe cănd era copil. Muncea la un negustor pe nume Sută. Şi-a luat porecla de la fostul patron şi apoi şi-a păstrat-o şi cind a ajuns să impartă dreptatea. printre ţiganii lui. De atunci doar doctorii şi primarul ii mai spun pe numele adevărat. In rest, toată lumea il ştie de "Judecătorul Sută"
JUSTIŢIA ŢIGĂNEASCĂ. Pentru a li se face dreptate romii se adresează mai intii autorităţile statului. Dar, pentru că drumul birocraţiei romăneşti e parcă fără de sfirşit, se duc şi la judecata ţigănească, care-i "rezolvă" mult mai repede. Iar dacă au fost judecaţi şi condamnaţi mai intii de judecata ţigănească, impricinaţii işi schimbă declaraţiile pe care le dau in faţa autorităţilor, astfel incit ei să nu poată fi condamnaţi de două ori: şi de ţigani şi de romăni. Acum vreo două săptămini, "Sută" a fost chemat să judece un caz de viol in care "actorii" principali erau doi minori. Părinţii fetei au făcut reclamaţie la poliţie, iar ai băiatului au venit la judecata ţigănească. "Ştii, un băiat a "fugărit" o fată. Amăndoi erau minori iar legea nu aprobă căsătoria intre minori. Dar ei ca să evite orice problemă au apelat la mine. Eu de aşa manieră am discutat cu ei, incăt i-am impăcat. Iar cind au ajuns in faţa organului de cercetare penală au spus că nu este viol, ci că fac doar o inţelegere ca atunci cănd vor fi majori să se căsătorească. Dar rămăne un lucru stabilit. Metoda noastră pedagogică este de a le explica, a recomanda şi preveni să nu mai facă asemenea lucruri pentru că altfel vor primi pedepsele celuilalt cod penal, cel oficial" , explică Constantin subtilităţile justiţiei ţigăneşti.
"CERCETARE PREALABILĂ". Completul de judecată tradiţional este format din trei, cinci , şapte sau nouă judecători, după cum ii ţine punga pe impricinaţi. Procesul este public, in faţa tuturor membrilor comunităţii care vor să fie de faţă. Pe lingă ocazia de a se intilni şi a mai "socializa" această prevedere are şi un rol pedagogic pentru restul ţiganilor. La sfirşit, verdictul trebuie să ţină cont şi de starea materială a "părţilor" implicate. "N-ai cum să-l pui pe om să plăteasă dacă n-are de unde. Dacă il pun să plătească şi el nu n-are cum, in orice moment se poate isca un scandal. Dacă nu are posibilităţi, vinovatul este criticat dur in cadrul comunităţii, iar o astfel de critică este cu mult mai usturătoare decit achitarea unei sume de bani". Motiv pentru care, inainte de a pronunţa o sentinţă, judecătorii purced la o verificare secretă. "Trebuie să-l văd ce posibilităţi are. Asta o fac cu o săptămănă inainte.", continuă judecătorul. Dacă s-a prins că e minţit "Sută" ii dă omului crucea in mănă şi il pune să jure in faţa mulţimii că va spune adevărul.
"DURA LEX....". "Acum două luni am judecat un alt caz. Bărbatul era plecat in Portugalia. El avea o nevastă şi trei fete. Un alt bărbat, care-şi lăsase nevasta, a luat-o de muiere pe femeia ăluia din Portugalia. A venit omul de la muncă.... Scandal! Apoi, a venit la noi, la judecată. Am stat de vorbă cu fosta lui nevastă şi i-am spus să treacă casa pe numele soţului, iar fetele să fie lăsate tatălui şi ea să-l mai despăgubească şi cu 100 de milioane. Au avut loc unele ciocniri mici intre ei. In plus trebuie să judecăm şi faptul că i-a luat muierea ălui. Acum, chiar dacă aia a vrut, pentru noi, tot viol se cheamă. Şi o să-l judecăm pe iubărteţ şi pentru asta. Ce a căutat să-i spargă casa omului? Mai ales că avea şi trei copii. El ar putea să plătească căteva sute de milioane pentru acest lucru. Dar cel mai grav pentru el o să fie că-l vom scoate din comunitate şi va trebui să părăsească definitiv Tărgu Jiu".
JUSTIŢIARULUL ŢIGAN. Teoretic, tinerii ţigani care aspiră la funcţia de judecător nu sunt obligaţi să presteze vreun jurămint. Dar dacă-l depun, ciştigă mai uşor increderea comunităţii. Inainte de asta, el trebuie să indeplinească insă citeva condiţii care-l fac eligibil. Viitorul judecător trebuie să fie "Rrom pakivalo, barvalo ai godiaver", adică "Ţigan cinstit, de incredere, bun familist, deştept şi instărit". Bogat trebuie să fie pentru a nu avea nici un motiv să se lase cumpărat de vreuna dintre parţile implicate in procese. "Jurămăntul se face cu mina pe cruce şi invocind sănătatea şi viaţa copiilor săi. In cazul in care in comunitate există vreun bolnav de epilepsie, aspirantul la postul de judecător aduce in jurămint şi propria-i persoană, blestemindu-se: să păţesc şi eu la fel cum a păţit acel om". Este un jurămănt grav, depus intr-o "regie" dramatică şi un decor care, pentru ţigani, are o semnificaţie şi o importanţă deosebită. "Jurămăntul se face cu crucea intr-o mănă şi cu o halcă de carne crudă, de porc, in cealaltă. In semn de umilinţă juratul trebuie să aibă picioarele vărăte intr-un lighean cu apă. In plus, tănărul aspirant la funcţia de Kristinitor mai trebuie, obligatoriu, să fie curat. Adică să nu fi avut probleme cu justiţia oficială, pentru că el trebuie să fie un exemplu pentru comunitate. In cazul in care nu are copii se jură pe tinereţea lui. Că altfel nu il promovez in faţa ţiganilor.", povesteşte Sută.
RECURS. Judecata ţigănească nu este intotdeauna una dreaptă. Iar dacă iese strimbă, asta este mai ales din cauza "rangului" celor judecaţi. Dar asta se intămplă şi-n tribunalele romăneşti. La fel ca in justiţia oficială, dacă cei care au apelat la judecata ţigănească se simt nedreptăţiţi, au posibilitatea să conteste sentinţa. Este ceva similar căilor de atac prevăzute in codurile justiţiei oficiale. Contestaţie este făcută in faţa celui mai in virstă judecător, care este considerat cel mai inţelept. Şi cum "Judecătorul Sută" este cel mai in vărstă, contestaţiile ajung la el. "Au fost cazuri cănd judecătorii au luat decizii greşite. In urma hotărării pe care au luat-o s-a făcut o contestaţie la mine. Atunci am analizat cauza, dar nu i-am desconsiderat pe judecători. Am găsit o variantă in care am spus "da, judecătorii nu au ţinut cont de anumite lucruri, iar eu am scobit după o vinovăţie care nu s-a pus in discuţie. Dar adevărul nu a fost ăsta. Judecătorului i-am spus: potoleşte-te că nu o să mai fi promovat a doua oară. Dacă judecătorii işi judecă rudele, nu mai scobesc după dovezi din inimă, pentru că sunt acelaşi sănge". Spre deosebire de justiţia oficială in cadrul căreia "casarea" unei sentinţe trece de cele mai multe ori aproape neobservată, judecătorul ţiganilor care a greşit nu scapă la fel de ieftin. Cind o da in bară, este mustrat in faţa celorlalţi judecători, fapt care ii aduce dispreţul restului "completelor de judecată". Dacă astă nu-l aduce cu picioarele pe pamint, cazul său este adus la cunoştiinţa comunităţii care-l dispreţuieşte tot restul vieţii lui.
"Noi, ţiganii, nu suntem un stat aparte să avem o judecătorie separată, dar e o tradiţie a noastră, tigănească care aşa am găsit-o la moştenitorii noştri. Aceleaşi tradiţii le menţinem şi astăzi." Vorbe inţelepte, spuse la un "pahar de vorbă" de Marin Constantin, judecătorul ţiganilor din tot Gorjul.
JUDECĂTORUL "SUTĂ". Marin Constantin conduce judecata ţigănească de peste o jumătate de veac. Legea nescrisă după care imparte dreptatea ţigănească a invăţat-o incă din tinereţe, de la inaintaşii lui care"făceau legea" in Gorjul de la inceputul anilor 50. Faima lui de judecător corect s-a răspăndit şi de ani buni este cunoscut, din Oltenia pănă in Banat, ca "Judecătorul Sută". Acum, el recunoaşte că, de-a lungul timpului, a beneficiat de ingăduinţa tacită a autorităţilor statului care l-au lăsat să rezolve disputele dintre romi. "Eu in judecăţile care le-am făcut, de orice natură, violuri, scandaluri... am avut o inţelegere cu organele puterii de stat. Atăt de la Primărie căt şi de la organele judiciare, ca eu să fiu intrebat şi să imi dau cu părerea despre o infracţiune pe care ei n-au putut s-o rezolve. Problema şi interesul meu a fost acela că, acolo unde e posibil, să rezolv situaţia fără a contramanda codul penal. Am ajuns judecător la 23 de ani. De atunci am tot judecat... o viaţă de om. Cred că am ţinut Staborul de citeva mii de ori". Lui Marin Constantin i se spune "Sută" incă de pe cănd era copil. Muncea la un negustor pe nume Sută. Şi-a luat porecla de la fostul patron şi apoi şi-a păstrat-o şi cind a ajuns să impartă dreptatea. printre ţiganii lui. De atunci doar doctorii şi primarul ii mai spun pe numele adevărat. In rest, toată lumea il ştie de "Judecătorul Sută"
JUSTIŢIA ŢIGĂNEASCĂ. Pentru a li se face dreptate romii se adresează mai intii autorităţile statului. Dar, pentru că drumul birocraţiei romăneşti e parcă fără de sfirşit, se duc şi la judecata ţigănească, care-i "rezolvă" mult mai repede. Iar dacă au fost judecaţi şi condamnaţi mai intii de judecata ţigănească, impricinaţii işi schimbă declaraţiile pe care le dau in faţa autorităţilor, astfel incit ei să nu poată fi condamnaţi de două ori: şi de ţigani şi de romăni. Acum vreo două săptămini, "Sută" a fost chemat să judece un caz de viol in care "actorii" principali erau doi minori. Părinţii fetei au făcut reclamaţie la poliţie, iar ai băiatului au venit la judecata ţigănească. "Ştii, un băiat a "fugărit" o fată. Amăndoi erau minori iar legea nu aprobă căsătoria intre minori. Dar ei ca să evite orice problemă au apelat la mine. Eu de aşa manieră am discutat cu ei, incăt i-am impăcat. Iar cind au ajuns in faţa organului de cercetare penală au spus că nu este viol, ci că fac doar o inţelegere ca atunci cănd vor fi majori să se căsătorească. Dar rămăne un lucru stabilit. Metoda noastră pedagogică este de a le explica, a recomanda şi preveni să nu mai facă asemenea lucruri pentru că altfel vor primi pedepsele celuilalt cod penal, cel oficial" , explică Constantin subtilităţile justiţiei ţigăneşti.
"CERCETARE PREALABILĂ". Completul de judecată tradiţional este format din trei, cinci , şapte sau nouă judecători, după cum ii ţine punga pe impricinaţi. Procesul este public, in faţa tuturor membrilor comunităţii care vor să fie de faţă. Pe lingă ocazia de a se intilni şi a mai "socializa" această prevedere are şi un rol pedagogic pentru restul ţiganilor. La sfirşit, verdictul trebuie să ţină cont şi de starea materială a "părţilor" implicate. "N-ai cum să-l pui pe om să plăteasă dacă n-are de unde. Dacă il pun să plătească şi el nu n-are cum, in orice moment se poate isca un scandal. Dacă nu are posibilităţi, vinovatul este criticat dur in cadrul comunităţii, iar o astfel de critică este cu mult mai usturătoare decit achitarea unei sume de bani". Motiv pentru care, inainte de a pronunţa o sentinţă, judecătorii purced la o verificare secretă. "Trebuie să-l văd ce posibilităţi are. Asta o fac cu o săptămănă inainte.", continuă judecătorul. Dacă s-a prins că e minţit "Sută" ii dă omului crucea in mănă şi il pune să jure in faţa mulţimii că va spune adevărul.
"DURA LEX....". "Acum două luni am judecat un alt caz. Bărbatul era plecat in Portugalia. El avea o nevastă şi trei fete. Un alt bărbat, care-şi lăsase nevasta, a luat-o de muiere pe femeia ăluia din Portugalia. A venit omul de la muncă.... Scandal! Apoi, a venit la noi, la judecată. Am stat de vorbă cu fosta lui nevastă şi i-am spus să treacă casa pe numele soţului, iar fetele să fie lăsate tatălui şi ea să-l mai despăgubească şi cu 100 de milioane. Au avut loc unele ciocniri mici intre ei. In plus trebuie să judecăm şi faptul că i-a luat muierea ălui. Acum, chiar dacă aia a vrut, pentru noi, tot viol se cheamă. Şi o să-l judecăm pe iubărteţ şi pentru asta. Ce a căutat să-i spargă casa omului? Mai ales că avea şi trei copii. El ar putea să plătească căteva sute de milioane pentru acest lucru. Dar cel mai grav pentru el o să fie că-l vom scoate din comunitate şi va trebui să părăsească definitiv Tărgu Jiu".
JUSTIŢIARULUL ŢIGAN. Teoretic, tinerii ţigani care aspiră la funcţia de judecător nu sunt obligaţi să presteze vreun jurămint. Dar dacă-l depun, ciştigă mai uşor increderea comunităţii. Inainte de asta, el trebuie să indeplinească insă citeva condiţii care-l fac eligibil. Viitorul judecător trebuie să fie "Rrom pakivalo, barvalo ai godiaver", adică "Ţigan cinstit, de incredere, bun familist, deştept şi instărit". Bogat trebuie să fie pentru a nu avea nici un motiv să se lase cumpărat de vreuna dintre parţile implicate in procese. "Jurămăntul se face cu mina pe cruce şi invocind sănătatea şi viaţa copiilor săi. In cazul in care in comunitate există vreun bolnav de epilepsie, aspirantul la postul de judecător aduce in jurămint şi propria-i persoană, blestemindu-se: să păţesc şi eu la fel cum a păţit acel om". Este un jurămănt grav, depus intr-o "regie" dramatică şi un decor care, pentru ţigani, are o semnificaţie şi o importanţă deosebită. "Jurămăntul se face cu crucea intr-o mănă şi cu o halcă de carne crudă, de porc, in cealaltă. In semn de umilinţă juratul trebuie să aibă picioarele vărăte intr-un lighean cu apă. In plus, tănărul aspirant la funcţia de Kristinitor mai trebuie, obligatoriu, să fie curat. Adică să nu fi avut probleme cu justiţia oficială, pentru că el trebuie să fie un exemplu pentru comunitate. In cazul in care nu are copii se jură pe tinereţea lui. Că altfel nu il promovez in faţa ţiganilor.", povesteşte Sută.
RECURS. Judecata ţigănească nu este intotdeauna una dreaptă. Iar dacă iese strimbă, asta este mai ales din cauza "rangului" celor judecaţi. Dar asta se intămplă şi-n tribunalele romăneşti. La fel ca in justiţia oficială, dacă cei care au apelat la judecata ţigănească se simt nedreptăţiţi, au posibilitatea să conteste sentinţa. Este ceva similar căilor de atac prevăzute in codurile justiţiei oficiale. Contestaţie este făcută in faţa celui mai in virstă judecător, care este considerat cel mai inţelept. Şi cum "Judecătorul Sută" este cel mai in vărstă, contestaţiile ajung la el. "Au fost cazuri cănd judecătorii au luat decizii greşite. In urma hotărării pe care au luat-o s-a făcut o contestaţie la mine. Atunci am analizat cauza, dar nu i-am desconsiderat pe judecători. Am găsit o variantă in care am spus "da, judecătorii nu au ţinut cont de anumite lucruri, iar eu am scobit după o vinovăţie care nu s-a pus in discuţie. Dar adevărul nu a fost ăsta. Judecătorului i-am spus: potoleşte-te că nu o să mai fi promovat a doua oară. Dacă judecătorii işi judecă rudele, nu mai scobesc după dovezi din inimă, pentru că sunt acelaşi sănge". Spre deosebire de justiţia oficială in cadrul căreia "casarea" unei sentinţe trece de cele mai multe ori aproape neobservată, judecătorul ţiganilor care a greşit nu scapă la fel de ieftin. Cind o da in bară, este mustrat in faţa celorlalţi judecători, fapt care ii aduce dispreţul restului "completelor de judecată". Dacă astă nu-l aduce cu picioarele pe pamint, cazul său este adus la cunoştiinţa comunităţii care-l dispreţuieşte tot restul vieţii lui.
Retragere
La 77 de ani, "Judecătorul Sută" se cam gindeşte la "pensionare". Dar pină atunci mai are de aşteptat pentru că oamenii tot la el apelează. Iar cel mai mult şi-ar dori să se poată retrage in deplină glorie: "In primul rănd omul trebuie să se retragă in glorie. La 77 de ani aş vrea să trec in rezervă. Aşa se va vorbi despre mine şi după moarte. Aş vrea ca porecla de "Sută" să rămănă şi peste 20 de ani. Aşa mă cunoaşte toată lumea. Scopul meu a fost să micşorez stare infracţiunilor din Gorj. Că pădure fără uscăciuni nu există." In privinţa răsplăţii... sincer vorbind, nimeni nu e dispus să facă muncă voluntară. Iar pentru judecăţile ţigăneşti la care a participat "Sută" a primit onorarii de la un milion la căteva sute de milioane. Bani ciştigaţi cinstit, ca răsplată pentru experienţa dobindită intr-o viaţă de om. In urmă cu aproximativ două săptămăni asociaţia Tumende a lansat un film documentar despre "Judecătorul Sută".
Dezavantaje
Judecata ţigănească nu este intotdeauna benefică pentru comunităţile de romi. Ghiţă Radulian, de la Sindicatul Liber al Romilor, consideră că abuzurile ar trebui judecate de instanţele oficiale pentru ca să se dea un exemplu comunităţiilor de romi: "De ce spun că este un abuz şi nu este benefică judecata: pentru că la noi la Craiova s-a intrat peste o familie in casă şi au luat o fată de 12 ani. Cine ii dă acelui băiat dreptul să vină să le ia oamenilor fata din casă? Acum apare judecata ţigănească şi ţi se spune: stai domne că nu e bine să bagi ţiganul in puşcărie, că sunt urmări , că vin alte probleme, că nu mai au nici un viitor copii. Prin natura acestui fapt s-a creat un precedent şi mă obligi pe mine să iţi dau fata la 12 ani, cănd eu aş putea să te bag in puşcărie pentru sechestrare de persoane, violare de domiciliu şi răpire de minori. Atunci te-aş invăţa minte, pentru că s-a creat un precedent. Cu acest lucru ne trage in jos, pentru că poate eu vreau ca pentru fata mea să ii fac un viitor, iar tu care nu ai nici un fel de cultură şi eşti in afara legii vi să imi iei fata cu japca. Pe mine ca părinte acest lucru mă termină, iar atunci mă faci pe mine, care am o viziune să accept unele lucruri de frică. Acest lucru iţi schimbă regula vieţii şi ne trage inapoi comunitatea. Cei care fac uz de acestă judecată trebuie să se conformeze." Citește pe Antena3.ro
