Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La umbra evenimentelor politice și judiciare care au ocupat spațiul public în primele luni ale anului în curs, familia lui Traian Băsescu a încercat și, într-o mare măsură a reușit, cu sprijinul unei instanțe de judecată, să-și pună la adăpost moșia de la Nana. Moșie achiziționată, în ultimul an de prezidențiat al lui Traian Băsescu, de fiica acestuia, Ioana, de la o companie cu acționariat italian, SC Berfige SRL, dispărută între timp. Compania italiană a cumpărat, în 2009, aceste terenuri agricole de la mai multe persoane fizice din localitate, care, în prezent, sunt trimise în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat, în legătură cu modul în care au obținut titlurile de proprietate asupra acestor loturi. De la momentul declanșării dosarului penal, în primăvara anului 2015, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, a instituit măsura sechestrului penal asigurător asupra tuturor suprafețelor de terenuri care au intrat în posesia inculpaților, prin emiterea titlurilor de proprietate, inclusiv asupra terenurilor care au fost înstrăinate, în suveică, ajungând, în cele din urmă, la Ioana Băsescu. De la momentul instituirii acestor sechestre penale, având la bază un ordin emis de președintele Oficiului de Casastru, aceste sechestre penale au fost înscrise în cărțile funciare ale fiecărei parcele care constituie, în prezent, moșia familiei Băsescu. Lucru pe care Ioana Băsescu a încercat să-l înlăture, din prima secundă, atacând în instanță, la Judecătoria Oltenița, înscrierea acestor mențiuni în cărțile funciare. Toate cererile au fost respinse, iar apelurile pe care le-a formulat la Tribunalul Călărași au fost suspendate aproximativ trei ani, deoarece Ioana Băsescu a încercat să anuleze în instanță și Ordinul președintelui Oficiului Național de Cadastru și Publicitate Imobiliară care obliga transcrierea sechestrelor penale în cartea funciară. Procesul s-a finalizat anul trecut, când deja ordinul respectiv nu se mai afla în vigoare, fiind înlocuit cu un alt act administrativ, emis ulterior.
Decizii judecătorești pe bandă rulantă
Până în primăvara acestui an, Ioana Băsescu s-a aflat în situația să dețină o moșie de 291 de hectare care figura în cărțile funciare ca fiind supusă unui sechestru penal. Ceea ce însemna că pământurile nu puteau fi vândute sau puse gaj la bănci pentru garantarea unor eventuale credite bancare. Numai că, surpriză! În datele de 27 februarie și 13 martie 2019, când toată atenția opiniei publice era îndreptată către războiul politic, către abuzurile legate de Completurile de 5 și de 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, către ancheta penală care o vizează pe fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, sau către campania electorală pentru alegerile europarlamentare, unde Traian Băsescu se afla pe lista candidaților, Tribunalul Călărași a emis nu mai puțin de 28 de hotărâri judecătorești definitive, pronunțate în camera de consiliu, prin care a admis, în integralitate, apelurile declarate de Ioana Băsescu împotriva deciziilor instanței de fond, în legătură cu plângerile formulate împotriva încheierilor de carte funciară în care au fost notate aceste sechestre penale asigurătorii. Și în toate cele 28 de cazuri, Tribunalul Călărași a dispus, fără cale de atac, radierea mențiunilor cu privire la instituirea acestor măsuri preventive de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul penal care vizează grupul infracțional din localitatea Nana.
Aceste decizii ale Tribunalului Călărași nu echivalează însă cu ridicarea măsurii sechestrelor asigurătorii. Ci înseamnă că aceste sechestre nu mai sunt adnotate în cărțile funciare. Concret, la solicitarea emiterii unor extrase de carte funciară, persoana interesată nu poate constata că terenurile respective sunt puse sub sechestru de către Parchet, într-un dosar penal. De altfel, sechestrul ca atare nici nu ar putea fi ridicat până la finalizarea definitivă a procesului penal care vizează activitatea derulată de grupul infracțional organizat trimis în judecată.
De ce a luptat, cu atâta înverșunare, fiica fostului președinte pentru ca mențiunile sechestrelor penale să nu mai figureze în cartea funciară a parcelelor care constituie moșia de la Nana este greu de spus. Mai ales având în vedere faptul că, din datele publice, rezultă că, la Nana, familia Băsescu derulează în continuare activități agricole, la care vom face referire în cele ce urmează.
Două parcele rămân “pătate”. Una definitiv
Deși a reprutat, la începutul acestui an, în secret, 28 de victorii în această bătălie pentru moșia din Călărași, Ioana Băsescu are încă grele bătăi de cap. Pentru că în două dintre dosarele care vizează aceeași chestiune a radierii mențiunilor sechestrelor asigurătorii din cărțile funciare tot Tribunalul Călărași i-a respins toate cererile. Ba, mai mult, într-unul dintre dosare, instanța i-a respins fiicei fostului președinte chiar și o cale extraordinară de atac.
Astfel, în data de 6 noiembrie 2018, respectiv în data de 6 decembrie 2018, Ioana Băsescu a depus la Judecătoria Oltenița două cereri de revizuire a unor sentințe civile definitive vizând radierea mențiunilor sechestrelor asigurătorii penale instituite asupra a două parcele care alcătuiesc moșia de la Nana. În primul dosar de revizuire, având numărul 6665/269/2018, instanța s-a pronunțat la data de 23 ianuarie 2019, când a decis să respingă cererea de revizuire formulată de Ioana Băsescu împotriva sentinței civile nr. 903, din data de 1 iulie 2015. Hotărârea nu este definitivă și a fost, de asemenea, atacată cu apel, la Tribunalul Călărași. Care, după ce deja emisese cele 28 de hotărâri favorabile fiicei fostului președinte, a decis, în 11 iunie, să amâne cauza pentru ca Ioana Băsescu să facă dovada achitării unei diferențe de taxă judiciară de timbru. Iar următorul termen de judecată va avea loc în data de 1 octombrie 2019.
În al doilea dosar, având numărul 6666/269/2018, în care Ioana Băsescu a făcut cerere de revizuire împotriva încheierii de carte funciară vizând adnotarea mențiunii sechestrului asigurător penal asupra altei parcele de teren, lucrurile sunt tranșate definitive, în sensul că Judecătoria Oltenița a respins cererea. Decizia a fost, la rândul ei, atacată cu apel, primul termen fiind judecat la Tribunalul Călărași la doar câteva zile după consumarea alegerilor europarlamentare. Mai exact, în 30 mai 2019, instanța de apel a decis să amâne judecata pentru 11 iunie 2019, când a respins apelul, decizia fiind una definitivă.
Moșia “albită”, administrată de fosta primă doamnă
Așa cum precizam mai sus, motivația Ioanei Băsescu pentru care dorește a se radia notarea din cărțile funciare emise pe parcelele de terenuri care alcătuiesc cele 291 de hectare de teren agricol pe care le deține în proprietate la Nana nu este una foarte clară. Mai ales că afacerea merge bine, chiar și în aceste condiții. Atât de bine, încât Ioana Băsescu a luat decizia de a-și angaja propria mamă în funcția de administrator al moșiei agricole și să-i plătească un salariu consistent.
Informația reiese chiar din declarația de avere pe care Traian Băsescu a întocmit-o și a depus-o cu ocazia candidaturii sale la alegerile europarlamentare din primăvara acestui an. Conform acestui document, începând cu anul trecut, fosta primă doamnă Maria Băsescu realizează venituri salariale anuale în cuantum de 50.000 de lei, în calitate de persoană fizică administrator al terenurilor agricole din comuna Nana, județul Călărași. Este pentru prima dată când în declarațiile de avere ale lui Traian Băsescu figurează venituri realizate de soția sa.
Patru ani de la trimiterea în judecată a dosarului. Fără sentință, nici măcar la fond
De menționat este că în cele 28 de spețe judecate în apel, Tribunalul Călărași a decis radierea mențiunilor referitoare la instituirea măsurii sechestrului penal asigurător asupra terenurilor Ioanei Băsescu, în condițiile în care, pe rolul aceleiași instanțe, dar de această dată la Secția Penală, se judecă de patru ani, procesul penal în care sunt vizați membrii grupului infracțional organizat de la care provin, în documente, aceste suprafețe de teren. Iar, din acest punct de vedere, cercetarea judecătorească este încă departe de a fi finalizată. Mai mult, un amănunt extrem de interesant cu privire la caracterul public al acestui dosar penal poate fi constatat accesând portalul instanțelor de judecată. Avem numele tuturor inculpaților trimiși în judecată, în 2015, de Parchetul General. Însă dacă este căutată fiecare dintre aceste persoane, după nume, în portal nu se afișează niciun rezultat cu privire la dosarul penal referitor la fraudele cu terenuri agricole de la Nana. Sunt afișate alte cauze civile, care nu au legătură cu speța penală, ceea ce, conform unor avocați consultați de “Jurnalul” poate însemna că unul sau mai mulți inculpați din această speță au solicitat și obținut anonimizarea electronică a acestui dosar. Doar dacă transcrii, manual, în căsuța de căutare, numărul exact al dosarului, primești o afișare electronică a acestei spețe.
Trecând peste acest amănunt care în alte circumstanțe ar trebui să suscite o atenție deosebită, aflăm că nici la patru ani de la trimiterea dosarului în judecată nu ne aflăm în situația de a aștepta o soluționare a cauzei penale, măcar pe fond. Ultimul termen de judecată a avut loc în data de 27 iunie, când instanța aștepta încă întocmirea raportului de expertiză în cauză. Iar dosarul urmează a fi reluat în data de 19 septembrie 2019.
Reamintim că, în luna mai a anului 2015, au fost trimişi în judecată, sub control judiciar, pentru abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată, conflict de interese, spălare de bani şi fals în declaraţii, primarul localităţii, Gheorghe Dobre, funcţionarii Florian Decu, Marian Dobre, Simona Alina Preda, dar şi Tudoriţa Niculae - secretara primăriei, Vasilica Preda - contabil, şi Nicolae Tudorache - casier. Pe lângă aceştia, au mai fost trimişi în judecată localnicii Domnica Enciu, Daniela Negoiţă şi Georgică Stolea. Potrivit rechizitoriului, în perioada 2005-2010, funcţionarii primăriei, împreună cu fostul primar Dumitru Budiştenu (decedat între timp), au acţionat în vederea retrocedării unor terenuri agricole prin eludarea Legii fondului funciar, pentru 128 de cereri de retrocedare, soluţionate fără excepţie de Comisia de Fond Funciar Nana, în perioada mai 2006 – decembrie 2010. 44% din cererile de revendicare erau formulate în numele inculpaţilor din dosar, ale soţilor, părinţilor, bunicilor sau ale altor rude ale acestora. Procurorii spun că persoanele în cauză au completat în fals cereri, prin modificarea semnăturii titularilor sau au antedatat cereri de revendicare, au scris, au acceptat depunerea şi au înregistrat retroactiv în registrul special de fond funciar cereri care au fost depuse peste termenul de decădere prevăzut de lege, cereri despre care s-a stabilit că nu au fost semnate de titulari. Soluţiile adoptate de Comisia de Fond Funciar Nana au fost determinate de săvârşirea de către unii inculpaţi de acţiuni sau inacţiuni care au avut ca rezultat îndeplinirea în mod defectuos ori neîndeplinirea atribuţiilor legale, acestea având ca scop obţinerea unor foloase necuvenite constând în dobândirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri pe numele lor sau pe numele altor persoane. Infracţiunile de abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu reţinute în sarcina inculpaţilor au avut ca rezultat producerea unei pagube în dauna domeniului privat al statului în cuantum de 3.076.949 lei.
28 de sechestre penale instituite de Parchetul General pe parcelele Ioanei Băsescu au dispărut de la cărțile funciare, prin decizii definitive ale Tribunalului Călărași, emise în 27 februarie și 13 martie 2019
După ce Traian Băsescu a devenit eurodeputat, aceeași instanță a respins, definitiv, o cerere de revizuire a Ioanei Băsescu în legătură cu sechestrul de pe un al 29-lea teren. Iar o cerere similară de revizuire va fi analizată, luna viitoare, de magistrați
