Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Zeița anticorupției” nu a scăpat prilejul de a băga „capul în poză”, după ce Uniunea Europeană a introdus o serie de sancțiuni economice și de mobilitate împotriva Federației Ruse, anunțând, în cadrul unui interviu on-line, acordat la finalul săptămânii trecute la Luxemburg, că „abia așteaptă să investigheze încălcarea acestor sancțiuni, la nivelul statelor membre”. Ieșirea Laurei Kovesi are loc în contextul în care Comisia Europeană vrea să implementeze un plan prin care să incrimineze penal încălcarea acestor sancțiuni.
Kovesi a găsit un bun prilej să-și facă o campanie de imagine, declarând, într-un interviu citat de Bloomberg și preluat de Rador, că de-abia așteaptă să înceapă anchetele cu privire la combaterea celor care încalcă sancțiunile impuse de Uniunea Europeană contra Rusiei. Instituția pe care fosta șefă a DNA-ului din România o conduce, Parchetul European (EPPO) ar urma, astfel, să primească atribuții de a cerceta astfel de dosare, în contextul în care Bruxellesul intenționează să înăsprească legislația comunitară și să introducă infracțiuni specifice.
„Suntem pregătiți să cercetăm astfel de cazuri. O putem face”, a precizat procurorul-șef al EPPO, precizând că una dintre infracțiunile potențiale legate de încălcarea sancțiunilor instituite contra Federației Ruse este contrabanda, infracțiune pe care Parchetul European este deja abilitat să o investigheze. „Am putea începe și de mâine, dacă am avea instrumentele juridice”, a adăugat Kovesi.
Planul Comisiei Europene
Citește pe Antena3.ro
Recent, Comisia Europeană a anunțat oficial că lucrează la un plan prin care dorește să incrimineze penal încălcarea sancțiunilor. Sunt vizate atât persoanele fizice, cât și companiile. Măsurile au ca scop „reducerea acțiunilor prin care unele entități sau persoane din Europa încalcă sancțiunile impuse împotriva Rusiei și ajută Kremlinul să își susțină financiar acțiunile pe care le întreprinde împotriva Ucrainei”.
Directiva la care Comisia lucrează va incrimina mai multe genuri de fapte. Una dintre ele se referă la punerea la dispoziție a fondurilor sau a resurselor economice unei persoane, entități sau organism desemnate sau în beneficiul acesteia. Altă faptă ar fi neînghețarea fondurilor. Ar urma să fie incriminată permiterea intrării persoanelor desemnate pe teritoriul unui stat membru sau tranzitul acestora pe teritoriul unui stat membru, precum și încheierea de tranzacții cu țări terțe, care sunt interzise sau restricționate de măsurile restrictive impuse de Uniunea Europeană.
Ar putea intra sub incidența penală comerțul cu bunuri sau servicii al căror import, export, vânzare, cumpărare, transfer, tranzit sau transport este interzis sau restricționat. O altă faptă ce ar putea fi incriminată este furnizarea de activități financiare care sunt interzise sau restricționate sau furnizarea altor servicii care sunt interzise sau restricționate, cum ar fi servicii de consultanță juridică, servicii de încredere și servicii de consultanță fiscală.
Cinci ani de închisoare sau 5% din cifra de afaceri
Conform Comisiei Europene, incriminarea acestor fapte va acoperi eludarea unei măsuri restrictive a UE, în sensul de a sancționa ocolirea sau încercarea de a ocoli măsurile restrictive prin ascunderea fondurilor sau ascunderea faptului că o persoană este proprietarul final al fondurilor.
În funcție de gravitatea infracțiunii, o persoană fizică poate primi o pedeapsă maximă de cel puțin cinci ani de închisoare. Iar companiile ar putea fi pasibile de penalități de cel puțin 5% din cifra de afaceri globală totală a persoanei juridice, raportată la anul fiscal anterior deciziei de sancționare.
Polonia, acuzată din nou că „nu cooperează” cu Parchetul European
De altfel, procurorul șef al EPPO și-a pregătit temeinic jocul de imagine pe această temă. Ea a vizitat Ucraina, după invazia Rusiei și a semnat cu autoritățile de la Kiev un acord pentru schimb de informații despre cazurile de fraudă din Ucraina legate de fondurile UE, întrucât țara a primit recent statut de candidat la aderare și urmează să primească fonduri preaderare. „Avem un contact destul de solid cu parchetul general ucrainean și așteptăm noua competență potențială a EPPO” pentru a colabora mai strâns cu colegii de la Kiev”, a precizat Laura Codruța Kovesi.
Fosta șefă a DNA nu a uitat nici de „meciul” pe care îl are cu statul polonez, afirmând, în cadrul interviului citat, că „un mare obstacol în calea tuturor anchetelor EPPO e acela că numai 22 din cele 27 de state UE sunt în EPPO, iar unele țări, precum Polonia, resping orice formă de cooperare.
„E o problemă foarte mare, fiindcă există conexiuni cu firme ori indivizi din Polonia, dar când guvernul „spune că nu cooperează, ancheta noastră e clar că are de suferit”, a precizat aceasta.
