Grațiela Gavrilescu, deputat PUSL, a anunțat că parlamentarii umaniști vor vota împotriva acestei „aberații legislative”, în condițiile în care Comisia de Buget a Senatului a emis, deja, un raport de respingere. Proiectul lui Florin Cîțu, redactat împreună cu fostul deputat PNL Dan Vîlceanu, se bucură, însă, de susținerea prin semnătură a altor 13 parlamentari PNL, dar și a senatorului Tanczos Barna, ex-ministru UDMR al Mediului din Guvernul Cîțu.
Deputatul Partidului Umanist Social-Liberal Grațiela Gavrilescu, președinte al Forului de Conducere Colectivă al PUSL, a anunță că parlamentarii umaniști urmează să voteze împotriva proiectului de lege care prevede aplicarea contribuției de sănătate (CASS) în cazul pensiilor care depășesc suma de 4.000 de lei. Potrivit Grațielei Gavrilescu, Comisia de Buget-Finanțe a Senatului a emis deja un aviz negativ pentru acest proiect de lege promovat de mai mulți parlamentari ai Partidului Național Liberal, în frunte cu fostul premier Florin Cîțu, pentru aplicarea cotei de CASS în cazul pensiilor mai mari de 4.000 de lei, în condițiile în care și Partidul Social Democrat a anunțat, la rândul său, că va vota și în Plenul Senatului împotrivă.
„Anunț că și noi, parlamentarii umaniști, vom vota împotriva acestei aberații legislative, când va fi supusă adoptării în Camera Deputaților, care este cameră decizională în acest caz. Ar fi rușinos să îi pedepsim în acest fel pe toți românii care, muncind cinstit, au cotizat decenii la fondul de pensii, în timp ce banii de la buget încă se risipesc pe cheltuieli inutile și încă nu reușim să confiscăm averile ilicite ale șmecherilor, așa cum Partidul Umanist Social-Liberal a cerut, prin proiect de lege, de aproape doi ani”, a precizat Grațiela Gavrilescu.
Incredibila expunere de motive
Proiectul de lege în discuție este o inițiativă legislativă pentru modificarea articolului 155 din Codul fiscal, aparține senatorului PNL Florin Cîțu, împreună cu fostul deputat liberal Dan Vîlceanu. Cîțu scrie, în expunerea de motive prin care încearcă să-și justifice demersul, că „o persoană fizică din România care realizează venituri din mai multe surse datorează CASS pentru toate tipurile de venituri impozitate în România și în afara României, deși contribuabilul nu obține, în virtutea acestor contribuții, din partea sistemului public de sănătate o contraprestație sub forma unor servicii de sănătate superioare”.
„Acest tip de politică fiscală descurajează puternic persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau pensii să obțină venituri și din alte surse, devenind o piedică reală în calea inițiativei private și a antreprenoriatului din România”, mai susține senatorul liberal. Cîțu propune: „contribuabilii din România să aibă obligația de a plăti contribuții de asigurări sociale de sănătate pentru o singură sursă de venit pentru care contribuția de asigurări sociale de sănătate are valoarea lunară cea mai mare”. De asemenea, proiectul mai prevede că „pentru asigurarea veniturilor Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, se instituie lărgirea bazei de impozitare cu veniturile din pensii, pentru partea care pățește valoarea de 4.000 de lei”.
Ideea, desființată de Consiliul Legislativ și de Comisia de Buget
Conform avizului emis de Consiliul Legislativ, domeniul reglementat de această propunere nu vizează o majorare a contribuțiilor, ci este vorba despre introducerea unor taxe noi. „Nu poate fi acceptată teza privind lărgirea bazei de impozitare în materia calculării contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 de lei, așa cum susțin inițiatorii legii”. Consiliul Legislativ precizează că judecătorii Curții Constituționale, prin Decizia 650/2022, a admis excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile articolului XXIV, punctul 12, din Ordonanța de Urgență a Guvernului 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu referire la sintagma „de până la suma de 4.000 de lei lunar inclusiv”.
Comisia pentru Buget-Finanțe a Senatului a emis, săptămâna aceasta un raport de respingere. În document, se arată că Ministerul Finanțelor nu susține această inițiativă legislativă. De altfel, însuși Florin Cîțu s-a prezentat în fața comisiei cu mai multe amendamente la propria-i lege, toate fiind respinse.
Tot săptămâna aceasta, membrii comisiei au consultat proiectul de lege, avizele primite și punctele de vedere exprimate și au hotărât cu majoritate de voturi, să propună Plenului respingerea la vot a inițiativei.
13 liberali și Tanczos Barna de la UDMR susțin acest proiect de lege
Este important de știut că această inițiativă legislativă se bucură, totuși, de susținerea cu semnătură din partea ,ai multor parlamentari ai Partidului Național Liberal. Este vorba despre Monica Anisie, Claudia Mihaela Banu, Dănuț Buca, Liviu Brătescu, Virgil Guran, Adrian Hatos, Patricia Simina Arina Moș, Licica Muntean, Cristian Niculescu Țâgârlaș, Toma Petcu, Eugen Pârvulescu, George Scarlat și Gheorghe Pecingină.
A mai semnat, pentru susținerea proiectului, și senatorul Tanczos Barna, de la UDMR, fost ministru al Mediului în Guvernul condus de Florin Cîțu.
Legea a fost depusă la Senat în data de 16 noiembrie 2023, iar termenul de adoptare tacită, calculat din 28 decembrie 2023, se va împlini în data de 11 martie 2024.