Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Două articole din cele două legi se bat cap în cap, iar profesorii care acum sunt angajați în palatele copiilor și în cluburile școlare se așteaptă să-și piardă statutul și titularizările. Scandalul pe tema transferului acestor instituții în subordinea Consiliilor Locale sau Județene a izbucnit în vara anului trecut, dar s-a negociat între minister și sindicate să se păstreze subordonarea față de Ministerul Educației. „Legea lui Ciolacu” a făcut, însă, transferul acestora către Consiliile Județene, fără să mai țină cont de vreo negociere sau de prevederile Legii învățământului.
„Legea Ciolacu” nr. 296/2023 prevede, pe lângă multe modificări fiscale, descentralizarea palatelor copiilor și cluburilor elevilor, urmând ca acestea să treacă din subordinea Ministerul Educației în cea a Consiliilor Județene. Descentralizarea s-a avut în vedere pentru a se reduce cheltuielile din bugetul alocat Ministerului Educației, dar negocierea cu sindicatele nu s-a respectat. Profesorii angajați la aceste instituții sunt revoltați, pentru că trecerea lor în subordinea CJ-urilor ar duce la pierderea statutului de cadru didactic și a titularizărilor.
Toate aceste aspecte s-au discutat între Guvern și sindicate, până când s-a ajuns la o soluție agreată de ambele părți, prinsă în Legea învățământului preuniversitar, care a intrat în vigoare de la 1 octombrie, anul acesta. Ulterior, Legea 296/2023 a adus o altă variantă: palatele și cluburile copiilor trec în subordinea Consiliilor Județene, inclusiv cu angajații lor. Cum Guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru această lege, nu a mai existat niciun fel de consultare a sindicatelor.
S-a copiat textul inițial
Puși în fața faptului împlinit, profesorii din palatele copiilor nu știu la ce ar putea să se aștepte, în privința statutului lor. Mai mulți sindicaliști spun că efectiv s-a copiat, în „Legea lui Ciolacu”, textul inițial din prima variantă a Legii învățământului preuniversitar, așa cum era înainte de discuțiile dintre Ministerul Educației și sindicate, adică din iunie 2022, din mandatul ministrului Sorin Cîmpeanu. Prevederea din Legea nr. 296 nu a fost nici măcar anunțată de Guvern.
„În legea învățământului se stipulează foarte clar statutul palatelor și cluburilor copiilor, dar în Legea 296 e un articol care se referă la anumite servicii publice care trec în patrimoniul CJ-urilor, printre care se numără palatele copiilor și cluburile școlare. Se omit cluburile sportive școlare, ceea ce este foarte ciudat. Dar se prevede că și personalul trece în subordinea Consiliilor Județene, iar astfel se pot pierde titularizarea și statutul, așa cum era prevăzut în legea învățământului”, a explicat, pentru Jurnalul, un profesor de la unul dintre palatele copiilor.
Posibila mascare a unui tun imobiliar
Proiectul Legii învățământului preuniversitar a venit, încă de la început, cu o modificare de statut pentru palatele și cluburile copiilor. Din iulie 2022, sindicatele din învățământ au atras atenția asupra faptului că dacă acestea vor fi transferate în subordinea Consiliilor Județene, va urma concedierea a mii de profesori, acesta fiind un posibil truc pentru mascarea unui tun imobiliar.
Ceea ce au explicat liderii sindicatelor, încă din vara anului trecut, este s-ar putea face această modificare cu scopul de a se aplica o schemă care a mai fost folosită și în trecut pentru tunuri imobiliare, atunci când s-a schimbat statutul taberelor școlare.
„Dacă am o problemă, e legată de palatele copiilor și cluburi, pentru că acestea ar fi cedate Consiliilor Locale, la presiunea Asociației Orașelor. Problema este că destinația acestor clădiri poate fi schimbată după zece ani. De exemplu, eu pot ceda Palatul Copiilor din București către Primăria Capitalei, iar peste zece ani se poate face acolo clădire de birouri. Există precedent, pentru că așa s-a întâmplat și cu taberele școlare. Primarii de municipii ar vrea să preia aceste clădiri tocmai pentru că le pot schimba destinația peste 10 ani. După ce au fost distruse taberele școlare, vedem că acum au venit la rând palatele copiilor și cluburile”, explica, anul trecut, Marius Nistor, președintele FSE „Spiru Haret”.
Același lucru s-a întâmplat și cu alte spații, preluate de autoritățile locale, fie de la Ministerul Educației, fie de la alte instituții. În afară de taberele școlare care au fost efectiv distruse, în cea mai mare parte, după ce nu au mai fost administrate de ministerul de resort, o soartă similară au avut-o căminele culturale.
Există și excepții, în unele localități unde administrația locală chiar a păstrat destinația căminelor culturale și le-a organizat pentru a ajuta comunitatea, însă în multe alte localități aceste spații au fost folosite pentru alte scopuri.
BNS a negociat suplimentar
Liceele sportive și cluburile sportive școlare ar fi avut aceeași soartă, dar au fost salvate de sindicate, printr-o negociere din august 2022, în care a intrat și Blocul Național Sindical (BNS), alături de sindicatele din învățământ. Sportivii și profesorii de sport din România au fost și ei revoltați de proiectul inițial Legii învățământului preuniversitar, temându-se că s-ar desființa atât cluburile sportive, cât și liceele cu acest profil, dar pe ei nu-i mai afectează „Legea lui Ciolacu”.
Sindicatele din educație au negociat cu ministerul de resort, până când au obținut modificarea proiectului legislativ, în favoarea cluburilor școlare, iar liceele cu profil sportiv își vor păstra statutul și s-au găsit soluțiile salvatoare, agreate de Ministerul Educației.
O problemă administrativă, la nivel local
Sindicatele au negociat, încă din vara anului trecut, păstrarea statutului de unități de învățământ pentru palatele copiilor și cluburile școlare. Una dintre problemele administrative care ar fi apărut după trecerea acestor instituții în subordinea primăriilor era legată de organizare: un club are mai multe filiale, în mai multe localități, iar prin trecerea în administrarea unei primării, respectiva Unitate Administrativ-Teritorială nu ar mai fi putut finanța și gestiona filialele din alte localități, neavând bază legală pentru așa ceva, iar din lipsa banilor, celelalte primării ar fi închis filialele.
Așa s-ar putea explica de ce palatele și cluburile copiilor au trecut în subordinea consiliilor județene și nu a UAT-urilor, în „Legea lui Ciolacu”. Sindicatele ar fi fost de acord și cu o astfel de variantă, încă de anul trecut, dar numai cu condiția de a se păstra statutul acestor instituții de unități de învățământ, statutul cadrelor didactice, dar și cu mențiunea de a se elimina posibilitatea ca după zece ani să li se schimbe destinația – amendamente care nu se mai regăsesc în Legea nr. 296/2023.
