Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Daca unele dintre prevederile noului Cod Civil, privind respectul vietii private si al demnitatii persoanei umane, ar trebui "sa curete" presa de stiri tabloide si derapaje profesionale, altele pun in pericol exercitarea cu buna credinta a meseriei si, mai ales, a jurnalismului de investigatie. Emisiunile de divertisment si pamfletele nu vor mai avea viata usoara, pentru ca articolul 72, alin. 2 din noul cod precizeaza: "Este interzisa orice atingere adusa onoarei si reputatiei unei persoane, fara consimtamantul acesteia (...)", iar la articolul 74, alin. h) e considerata atingere adusa vietii private "utilizarea, cu rea-credinta, a numelui, imaginii, vocii sau asemanarii cu o alta persoana".
"Intrarea in vigoare a noului Cod Civil este cronica unei «morti» anuntate. Este scadenta nepasarii cu care presa a tratat discutiile din Comisia pentru Codul Civil din 2009. O participare mai intensa, o presiune mediatica mai sustinuta ar fi putut determina, poate, o forma mai buna a Codului", crede Ioana Avadani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI).
Avocatul Dragos Dumitru spune ca noul Cod Civil doreste, in primul rand, sa elimine excesele ce apar in presa tabloida si in stirile de tipul celor "de la ora 5:00". "Dezincriminarea insultei si calomniei a fost o eliberare pentru jurnalisti, o detensionare a limitelor intre care isi exercitau meseria. Din pacate, multi oameni din presa au interpretat-o exagerat si s-au depasit anumite limite ce tin de convietuirea sociala", precizeaza avocatul. Punctual, la articolul 72, ce vorbeste de dreptul la demnitate, se specifica faptul ca e interzisa orice atingere adusa reputatiei sau onoarei unei persoane. "«Reputatia» si «onoarea» se circumscriu vietii private. Dupa intrarea in vigoare a codului, a aparut stirea cu Marian Vanghelie care a mers la DNA. A fost data informatia ca atare la televiziunile serioase, nu s-a mai speculat cu «se pare ca e cercetat pentru ca ar fi facut, ar fi dres», cu date si informatii din dosar. Noul Cod Civil lasa o marja de interpretare mult mai mica pentru informatii. Daca ai alt caz, unde e clar ca personajul e inculpat, in stare de arest, asta e informatie publica", explica avocatul Dumitru.
Mircea Badea, prezentatorul emisiunii "In gura presei", spune ca-si va face treaba ca si pana acum, pentru ca dreptul la libera exprimare e consfintit prin Constitutie.
"Defineste cineva ce e aia reputatie, ce e aia onoare? Nu, n-ai cum sa respecti prevederile astea. Daca de maine se da o lege ca trebuie sa levitam, vom incalca legea cu totii. E imposibil ce vor ei acolo. Mai exista ironia, exista umorul, satira e? Sau doar imnul de slava si pupatul in cur? Ultima oara cand am verificat, aveam dreptul la libera exprimare, e un drept constitutional. Eu o sa-mi fac treaba in continuare. Sigur ca unii ma pot da in judecata, dar pot ajunge si pana la CEDO, nu e o problema", a precizat Badea.
Avocatul Dragos Dumitru crede ca noul cod va insemna si sfarsitul emisiunilor mondene: "Discutiile despre relatii conjugale, extraconjugale, imagini de la petreceri, din casele oamenilor, fara acordul lor, pot fi interpretate tot ca depasiri ale limitei. Daca inainte nu prea iti faceai probleme cand in emisiuni de divertisment declarai direct sau sugerai faptul ca X e betiv si Y curva, azi s-ar putea sa ai o problema. La articolul 253 sunt enumerate cateva «mijloace de aparare» a vietii private. Deci emisiunea respectiva poate fi oprita, poate fi obligata sa dea un drept la replica sau, daca reusesti sa arati ca e un pamflet sau ca e informatie de interes public, nu se intampla nimic. Numai ca astfel de pamflete va trebui sa se faca mult mai nuantat. Cu cat e mai explicit, cu atat, ca jurnalist, te apropii de proces", adauga avocatul.
Prezumtia de consimtamant de la articolul 76 este o alta noutate a codului. "Cand insusi cel la care se refera o informatie sau un material le pune la dispozitia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunostinta ca isi desfasoara activitatea in domeniul informarii publicului, consimtamantul pentru utilizarea acestora e prezumat, nefiind necesar un acord scris", se arata in noul document. Prin urmare, va fi mai clar care sunt vedetele aflate in cardasie cu paparazzi sau cu emisiunile de scandal, dandu-si acordul pentru publicarea materialelor.
La articolul 74 sunt detaliate mai multe "atingeri" aduse vietii private. Conform opiniei specialistului in drept, alineatul f), ce prevede acordul persoanei pentru a relata despre viata intima, personala sau de familiara, ar putea fi sfarsitul "stirilor de la ora 5:00". "E o practica mizerabila sa dai stiri ca o femeie si-a scapat din brate copilul care e acum in coma. Femeia n-a vrut, si publicarea stirii o poate prejudicia, deci poate da in judecata postul care a difuzat stirea". "Exista «chei» care permit jurnalistului de buna credinta si care isi face meseria corect sa isi apere munca. Numai ca argumentele in favoarea acestuia trebuie puse in contextul Cartei Europene a Drepturilor Omului si a jurisprudentei CEDO. Pentru asta e nevoie de avocati specializati si devotati ideii de libertate de expresie, in sensul ei larg", a precizat Ioana Avadani, director CJI.
"In exercitarea profesiunii de jurnalist, scopul nu scuza mijloacele"
Conform art. 75 din noul Cod Civil, «(1) Nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in aceasta sectiune atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte. (2) Exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna-credinta si cu respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romania este parte nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in prezenta sectiune».
Ce prevad pactele si conventiile internationale la care Romania este parte? Declaratia Universala a Drepturilor Omului, la art. 19, stipuleaza ca «orice om are dreptul la libertatea opiniilor si a exprimarii».
Libertatea de exprimare este garantata si de art. 10 din Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale: «1. Orice persoana are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie si de a primi sau a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere (...)».
Conform Rezolutiei 1003 adoptata de Adunarea Parlamentului Europei referitoare la etica jurnalistica, "cautarea unui echilibru intre dreptul la respectarea vietii private si libertatea exprimarii sunt explicate, pe larg, in recenta jurisprudenta a Comisiei si a Curtii Europene a Drepturilor Omului" (24). "In exercitarea profesiunii de jurnalist, scopul nu scuza mijloacele. Informatia trebuie obtinuta prin mijloace legale si morale" (25). (Adriana Oprea Popescu)
Citește pe Antena3.ro
