Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Trei lideri din teritoriu ai PSD militează pentru intrarea la guvernare a partidului, alături de PNL, USR și UDMR. Asta, în condițiile în care, la alegerile prezidențiale, scorul obținut de candidatul oficial al PSD a luat, în filialele conduse de aceștia, cele mai slabe scoruri. Un exemplu elocvent este în județul Neamț, unde PSD și PNL obțineau, împreună, la localele din 2024, aproape 80% din sufragii. Iar care, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, au obținut pentru candidatul comun Crin Antonescu sub 17 procente. Istoria politică a ultimilor 35 de ani arată că, de fiecare dată când PSD a intrat la guvernare la momente sensibile, la alegerile parlamentare următoare a pierdut procente importante. Însă alegerile parlamentare din 2024 au însemnat pentru cel mai important partid din România o pierdere de 35 de parlamentari față de legislatura precedentă.
Nicușor Dan a convocat, pentru astăzi, toate partidele parlamentare, dar și parlamentarii neafiliați, la consultări informale la Palatul Cotroceni, unde se vor discuta atât situația economică și politică a României din acest moment, cât mai ales premisele formării unei majorități parlamentare care să învestească un nou guvern. În ceea ce privește coloratura politică a viitorului guvern, așa cum o vede noul președinte, aceasta ar trebui să fie compusă din partidele proeuropene, PNL, USR, UDMR, Grupul Minorităților Naționale și PSD, fără acest din urmă partid neputând fi instalat un Executiv.
Dacă din punct de vedere aritmetic lucrurile par a fi clare, din punct de vedere politic situația este foarte complicată. PSD ar trebui să explice propriului electorat, devenit din ce în ce mai puțin numeros, de ce a renunțat la funcția de premier, odată cu demisia lui Marcel Ciolacu, pentru ca, apoi, să intre într-un Cabinet care să nu fie condus de un prim-ministru de la PSD. Ultimii trei ani și jumătate în care s-a aflat la guvernare a însemnat pentru PSD pierderi electorale majore care s-ar putea accentua până în 2028, dacă va acționa în aceeași manieră.
Conducerea interimară a PSD are un mandat de negociere flexibil, însă opinia rece a acesteia este că cel mai bine, în acest moment, ar fi ca partidul să rămână în opoziție, să voteze pentru învestirea unui guvern proeuropean și să susțină proiectele acestuia, dacă nu intră în contradicție cu valorile propriului electorat, în calitate de cel mai mare partid parlamentar.
Neamț: 77% la locale, pentru PSD și PNL
Există, însă, și câteva voci în interiorul PSD care militează pentru intrarea PSD la Guvernare, în orice condiții, alături de PNL și UDMR, dar, mai ales, alături de USR, astfel încât dorința lui Nicușor Dan să se transpună în realitate. Interesant este că acești lideri PSD care militează pentru această variantă conduc județe și municipii unde, la alegerile prezidențiale din 2024 și 2025, candidații susținuți de PSD au avut rezultate dezastruoase în comparație cu scorurile obținute de acești lideri la alegerile locale din primăvara anului trecut.
Un astfel de exemplu vine de la Neamț, unde președintele organizației PSD, dar și președintele Consiliului Județean, Daniel Vasilică Harpa, opinează pentru intrarea PSD la guvernare. La alegerile locale pentru alegere președintelui Consiliului Județean Neamț, din 9 iunie 2024, Daniel Vasilică Harpa, de la PSD, a obținut 80.001 voturi (39,04%). Contracandidatul său de la PNL, George Lazăr, a obținut 70.543 voturi (34,43%). Adunate, aceste rezultate au însemnat 150.544 voturi (73,47%).
Mai departe, tot în 9 iunie 2024, la alegerile pentru componența Consiliului Județean Neamț, PSD a luat 80.818 voturi (39,48%), iar PNL a luat 68.128 voturi (33,28%). În total, 148.946 voturi (72,76%). Iar la votul pentru primarii din județul Neamț, PSD a luat 82.667 de voturi (38,79%), iar PNL 78.654 voturi (37,85%). Adică, în total, 161.312 voturi (77,67%).
Pentru Antonescu au obținut doar 16,73%
În aceste condiții, în județul Neamț, în primul tur al alegerilor prezidențiale anulate din data de 24 noiembrie 2024, candidatul PSD la acel scrutin, Marcel Ciolacu, a obținut 43.790 de voturi (23,56%), iar candidatul PNL, Nicolae Ciucă, a obținut 15.399 de voturi (8,28%). În schimb, Călin Georgescu a luat 45.065 voturi (24,24%), iar George Simion 30.760 voturi (16,55%). Cei doi candidați suveraniști au luat, atunci, împreună, 105.825 de voturi, însumând 40,79%.
Și mai grav, în primul tur al alegerilor prezidențiale din data de 4 mai 2025, candidatul comun al Coaliției PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, a obținut în județul Neamț 31.800 de voturi (16,73%). În același județ, la aceleași alegeri, Victor Ponta a luat 30.502 voturi (16,05%). În total, cei doi au luat în județul unde PSD și PNL au luat 77,64% din voturile pentru primari un scor de 62.302 voturi (32,78%). În contrast, George Simion a obținut, în Neamț, la data de 4 mai 2025, 86.293 de voturi (45,41%). Iar Nicușor Dan a luat 30.479 voturi (16,04%).
În turul al doilea al prezidențialelor, din data de 18 mai 2024, Nicușor Dan a ieșit pe locul al doilea la votul exprimat în județul condus de Daniel Vasilică Harpa, adică 102.270 de voturi (47,53%). În timp ce George Simion a primit 112.895 voturi (52,47%).
Situația s-a repetat la Sectorul 4
Un alt lider social-democrat care militează pentru intrarea PSD la guvernare este chiar vicepreședintele Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 din București. La alegerile locale din data de 9 iunie 2024, Daniel Băluță a fost candidatul comun al Alianței PSD-PNL pentru funcția de primar de sector, obținând 69.971 voturi (60,26%). La votul pentru Consiliul Local al Sectorului 4, PSD și PNL au luat, tot în alianță, 52.876 voturi (45,86%).
Ei bine, nu așa au stat lucrurile la cele trei runde de alegeri prezidențiale. La primul tur anulat, din 24 noiembrie 2024, Elena Lasconi a obținut, în Sectorul 4, 49.256 voturi (34,24%). Pe locul al doilea, s-a clasat, atunci, Călin Georgescu, cu 23.326 voturi (16,22%), în timp ce George Simion a ieșit pe locul al patrulea, cu 14.498 de voturi (10,08%). Împreună, cei doi candidați izolaționiști au luat, în sectorul lui Băluță, 37.824 voturi (25,3%). Marcel Ciolacu, candidatul PSD, a luat 221.909 voturi (15,23%).
În primul tur din 4 mai 2025, pe primul loc în Sectorul 4 s-a clasat Nicușor Dan, cu 54.180 de voturi (38,5%), urmat de George Simion cu 37.402 voturi (26,58%). Crin Antonescu, candidatul PSD, PNL și UDMR, a luat doar 23.428 voturi (16.65%), iar Victor Ponta a luat 18.432 voturi (13,1%). După care, în turul al doilea, Nicușor Dan a câștigat alegerile în Sectorul 4, cu 115.230 de voturi (68,25%), în timp ce George Simion a obținut 53.598 voturi (31,75%).
La Buzău, candidatul Coaliției s-a situat pe locul patru
Cel mai vocal lider PSD care militează pentru intrarea partidului la guvernare este primarul social-democrat al municipiului Buzău, Constantin Toma. Acesta este, de altfel, singurul dintre cei trei care a obținut rezultate bune pentru candidatul propriu la prezidențiale, în 2024, dar care a luat scoruri dezastruoase pentru Crin Antonescu, în 2025.
Constantin Toma s-a ales primar, la 9 iunie 2024, cu 28.493 de voturi (67,24%). În 24 noiembrie 2024, prezidențiabilul PSD, Marcel Ciolacu, a luat, în municipiul Buzău, 17.440 voturi (36,05%). Călin Georgescu și George Simion au luat, împreună, 14.439 voturi (29,85%).
În primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, în municipiul Buzău, pe primul loc a ieșit George Simion, cu 15.252 voturi (32,07%), urmat de Nicușor Dan, cu 10.292 voturi (21,64%). Pe locul al treilea s-a situat Victor Ponta, cu 9.942 voturi (20,91%), în timp ce candidatul oficial al PSD, Crin Antonescu, a ieșit pe locul al patrulea, cu 9.601 voturi (20,19%).
În turul al doilea, la Buzău, Nicușor Dan a ieșit victorios, cu 33.861 voturi (61,06%), în timp ce George Simion a luat 21.590 voturi (38,94%).
Lecția de istorie pentru PSD care poate cântări în decizia de a intra sau nu la guvernare cu USR
Istoria recentă arată că, aproape de fiecare dată, PSD a pierdut voturi importante după un ciclu electoral în care s-a aflat la guvernare și a recuperat spectaculos după o perioadă de opoziție. Însă momentul actual reprezintă punctul maxim de declin electoral pentru principalul partid din România, partid hulit de noul președinte al României, Nicușor Dan, și de către USR, dar pe care vor să-l silească să intre la guvernare.
La alegerile parlamentare din 1996, PSD a obținut 2.734.936 voturi, reprezentând un procent de 22,3%. Partidul venea după șase ani în care s-a aflat la guvernare, sub diverse denumiri – FSN, FDSN), sub președinția lui Ion Iliescu.
Opoziția i-a priit atât de bine, încât, la alegerile parlamentare din anul 2000, PSD a obținut 4.004.338 de voturi (36,85%). Partidul venea după patru ani de opoziție, timp în care la guvernare s-a aflat Convenția Democrată, caracterizată de o conducere plină de lupte, falimente de răsunet. Iar, în 2000, alegerile prezidențiale au fost marcate de riscul accederii la Palatul Cotroceni a unui candidat naționalist, în persoana lui Corneliu Vadim Tudor.
Alegerile parlamentare din anul 2004 aduceau pentru PSD 3.726.584 voturi, adică un procent de 36,9% din sufragii. Ca procent, a luat cu 0,5% mai mult decât în 2000, dar ca număr de voturi, a luat cu 277.754 de voturi mai puțin. PSD se afla, la acel moment, după o guvernare de patru ani sub „domnia” lui Adrian Năstase.
În 2008, la alegerile parlamentare, Partidul Social Democrat lua 2.316.209 voturi (33,63%). Cu o prezență redusă la urne, alegerile au venit după 4 ani de guvernare PD-PNL, din care doi ani și jumătate de guvern minoritar PNL-UDMR, susținut de PSD din Parlament. Scorul obținut de PSD, la acel moment, a făcut imposibilă formarea unei majorități parlamentare în jurul acestui partid.
Boom electoral în 2012
În 2012, a fost cel mai important boom politic pentru PSD. Uniunea Social Liberală a obținut cel mai mare scor la alegerile parlamentare. PSD a list 36,41%, iar PNL 28,41%. Pentru prima dată, alianța dintre PSD și PNL lua majoritatea absolută a mandatelor în Parlament, după patru ani de luptă cu Traian Băsescu. În 2009, s-a făcut, inițial, un guvern PSD-PDL, cu premier Emil Boc. În toamna acelui an, când Băsescu a candidat pentru al doilea mandat la Palatul Cotroceni, PDL a scos PSD de la guvernare. Băsescu a câștigat, în condiții neelucidate până în acest moment, alegerile prezidențiale și și-a impus guvernul lui. Această guvernare a funcționat până în primăvara anului 2012, când Guvernul Boc a fost demis prin moțiune de cenzură. A urmat instalarea Guvernului lui Mihai Răzvan Ungureanu, demis, de asemenea, în scurt timp, printr-o moțiune de cenzură, iar la Palatul Victoria a fost instalat primul guvern USL, condus de Victor Ponta.
La alegerile parlamentare din 2016, PSD obținea, singur, un scor istoric - 3.213.325 voturi (45,58%). Acest rezultat venea după ce Victor Ponta și Crin Antonescu, liderii USL, au guvernat din 2012 până la începutul anului 2014, după care alianța s-a rupt. Ponta a rămas premier, a candidat la alegerile prezidențiale din 2014 și a pierdut în fața lui Klaus Iohannis.
După prezidențiale, Iohannis a făcut tot ce a putut pentru a provoca demisia Guvernului PSD. Au fost instrumentate dosare penale. A urmat tragedia de la Colectiv, iar, în noiembrie 2015, Guvernul Ponta a demisionat. A fost instalat Guvernul Cioloș, fapt ce a făcut ca, un an mai târziu, PSD să obțină aproape jumătate din sufragiile exprimate la alegerile parlamentare. A fost cea mai importantă revenire electorală a partidului după 1990.
Guvernarea „stabilității”, prăbușirea social-democraților
Alegerile parlamentare din anul 2020 au însemnat, pentru PSD, cel mai mic scor numeric obținut la un astfel de scrutin – 1.719.038 voturi. Însă, în procente, aceste voturi au însemnat 27,45%. Era cel mai mic procent al PSD de până atunci. Ce a contribuit la această prăbușire? Propaganda #rezist, din 2017 – 2019, trădarea lui Victor Ponta și campania electorală anti-PSD făcută continuu de către președintele României, Klaus IOhannis.
PSD a guvernat, din 2017 până în toamna anului 2019, prin cabinetele Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă. În 2019, cu sprijinul lui Victor Ponta, PNL a reușit să demită Guvernul Dăncilă, chiar în campania electorală a alegerilor prezidențiale, unde Viorica Dăncilă era candidat. Odată cu această operațiune, la Palatul Victoria a fost instalat Guvernul PNL, condus de Ludovic Orban, al cărui unic scop a fost acela de a declanșa alegeri anticipate. În februarie 2020, Cabinetul Orban a fost demis prin moțiune de cenzură, dar a fost reinstalat în martie, odată cu declanșarea pandemiei.
Pe acest fond, a apărut formațiunea AUR, care a intrat în Parlament cu un scor de 10 procente.
La 1 decembrie 2024, PSD obținea cel mai slab scor din istorie, 2.047.616 voturi, reprezentând 22,13%. Deși acest rezultat venea cu peste 300.000 de voturi mai multe decât în 2020, față de legislatura 2020 – 2024, partidul a pierdut 24 de posturi de deputat și 11 posturi de senator.
Citește pe Antena3.ro
