Londra - Slujba bilingva pentru Printul Carol

Corespondenta din Londra

Un serviciu funerar in romana si engleza, o biserica ortodoxa romaneasca instalata intr-o biserica anglicana, printi, printese, nobili, oameni obisnuiti, toate acestea pentru Printul Carol Mircea Grigore, fratele vitreg al Regelui Mihai, decedat la Londra. O situatie stranie, pe care o vom detalia.

Am decis in ultima clipa: era un subiect! Am auzit atatea despre Carol al II-lea, "Regele playboy", despre iubirea lui cu Zizi Lambrino, despre casatoria in secret, la Odessa, despre presiunile imense care s-au facut in tara, pentru ca aceasta sa fie desfacuta, despre rodul dragostei lor, primul nascut al lui Carol, Mircea Grigore, incat era aproape imposibil sa ratez ocazia de a participa la un serviciu funerar cu totul aparte in memoria acestuia.

DE CE APARTE? In primul rand, pentru ca era la Londra, in exil, unde a trait Printul Mircea. In al doilea, pentru ca slujba a fost bilingva, iar asistenta in proportie de 70% vorbitoare de engleza. In al treilea, pentru ca avea loc doar un serviciu funerar si nu o inmormantare, asa cum s-ar fi cuvenit. Pentru ca nimic nu e simplu, cand e vorba despre aducerea in tara a corpului neinsufletit, pentru a respecta ultima dorinta a defunctului. Desi a trecut o saptamana de la deces, nici acum sicriul nu a fost adus in Romania. Inca se discuta despre locul in care Printul Mircea sa-si doarma somnul de veci.

REACTII. A murit un om. Un Print care si-a pastrat pana in ultima clipa cetatenia romana, care si-a trait cu modestie sorta, care a vrut ca numele lui sa ramana pana acum agatat in justitie. Scrisesem, inainte de a pleca la Londra, despre acest serviciu funerar si am avut surpriza sa constat ca pe forumul Jurnalului National cititorii comentau articolul, vorbind chiar despre "poate cel mai distins membru al dinastiei regale romane", care "nu a cerut averi si munti si palate. A cerut sa fie recunoscut ca facand parte din familia regala". Adevarat. Procesul de exequatur, care inseamna nimic altceva decat recunoasterea de autoritatile romane a hotararii judecatoresti a unor instante internationale, privind paternitatea lui Carol al II-lea in cazul Printului Mircea, treneaza in Romania - caz fara precedent - de 15 ani.

REPARATIE. Miercuri, la slujba de pomenire a Printului Mircea, preotul care a oficiat serviciul funerar, Silviu Pufulete, l-a numit pe defunct "Printul Carol". Cu obstinatie. Pentru el, ca pentru toti cei prezenti la biserica romana de pe Fleet Street, Printul Carol Mircea Grigore este primul nascut al Regelui Carol al II-lea, chiar daca soarta i-a depins de decizii politice. La slujba au venit, in afara vaduvei, Printesa Antonia de Corville si de cei doi fii, Printii Paul (si sotia sa, Lia) si Alexander, rude, prieteni. Printre membrii unor vechi familii nobiliare, si un angajat al familiei, care i-a fost alaturi Printului Mircea multi ani. Ba chiar si un reprezentant al Ambasadei Romaniei in Marea Britanie. Nimeni insa din partea Regelui Mihai, fratele vitreg al defunctului. O mana de oameni, veniti din cateva tari, pentru a-l asculta pe preot spunand "Dumnezeu sa-l ierte!" si "God bless his memory" in amintirea celui pe care l-a catalogat drept "un om care a fost fortat sa traiasca in exil, dar care nu s-a aflat niciodata intr-un exil spiritual sau identitar".

EPILOG

Pe timpul slujbei, capacul sicriului a stat de-o parte. Asa o cere datina crestinilor ortodocsi, i s-a explicat vaduvei. Rand pe rand, familia si prietenii s-au recules langa sicriu, luandu-si adio de la "Printul Carol al Romaniei". Mirosul de tamaie s-a imprastiat din nou in biserica in care vin sa se reculeaga romanii traitori prin capitala Marii Britanii. Usa le este deschisa pentru orice sarbatoare crestina, iar la slujba de duminica se umple biserica, m-a asigurat preotul Silviu Pufulete, care s-a stabilit de 20 de ani la Londra. Sunt botezuri, nunti, slujbe de inmormantare. O mica Romanie vorbitoare de engleza in majoritatea timpului, cu o "prelungire" cu doua strazi mai incolo, la restaurantul lui Sarpe.