x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Lungul drum al suspendării

Lungul drum al suspendării

de Dana Piciu    |    20 Apr 2007   •   00:00
Lungul drum al suspendării

Comisia de anchetă privind motivele suspendării şefului statului condusă de liderul PC, Dan Voiculescu, a ajuns la concluzia că Traian Băsescu a încălcat Constituţia României şi că este implicat în fapte penale.

  • Ce urmează după decizia Parlamentului
  • Văcăroiu: "La Registratura de la Cotroceni nu era nimeni"
  • Băsescu nu demisionează până nu vede scris
  • Ion Iliescu: "Factor perturbator în loc de factor de echilibru"
  • Adrian Năstase: "Comportament nepotrivit"
  • Voiculescu i-a propus acum o lună lui Băsescu să demisioneze
  • Suspendarea preşedintelui face înconjurul lumii
  • Discursul ţinut de Traian Băsescu în Piaţa Universităţii
  • Discursul premierului Calin Popescu Tariceanu
  • Dsicursul ţinut in Parlament de Crin Antonescu
  • Piaţa bursieră suferă "corecţii" politice Comisia de anchetă privind motivele suspendării şefului statului condusă de liderul PC, Dan Voiculescu, a ajuns la concluzia că Traian Băsescu a încălcat Constituţia României şi că este implicat în fapte penale.

    Parlamentul a hotărât înfiinţarea comisiei de anchetă privind motivele suspendării şefului statului la 28 februarie, iar activitatea acesteia s-a încheiat la 21 martie, când a fost depus şi raportul final. Raportul comisiei de anchetă a fost adoptat cu opt voturi "pentru" (PSD, PC, PRM, minorităţi) şi patru abţineri (PNL, UDMR), iar unul dintre membri, senatorul PRM Valentin Dinescu, nu a votat, fiind plecat din ţară. Conform raportului comisei, preşedintele Băsescu se face vinovat de 19 fapte grave de încălcare a Constituţiei, şi anume: a adoptat o atitudine de partizanat politic abandonând rolul de mediator; a deturnat voinţa electoratului prin desemnarea unui candidat la funcţia de premier fără a ţine cont de rezultatul alegerilor; a intervenit brutal în activitatea Parlamentului; a contribuit la crearea unei atmosfere de instabilitate politică; a adus grave prejudicii instituţiilor statului, calificând Parlamentul "o şandrama intrată în moarte clinică", iar despre Guvern a afirmat că este "aservit unor grupuri de interese"; şi-a subordonat serviciile de informaţii; şi-a arogat dreptul la iniţiativă legislativă; a acţionat constant pentru subordonarea Guvernului; a înfiinţat organisme ad-hoc paralele cu instituţiile constituţionale existente; a participat abuziv la şedinţe de guvern care nu aveau pe ordinea de zi probleme care ţin de competenţa preşedintelui; a refuzat nejustificat să numească miniştri propuşi de premier; a comandat procurorilor ce dosare să instrumenteze cu prioritate, a periclitat existenţa unei justiţii independente invitând pe magistraţi să demisioneze; s-a substituit judecătorilor apreciind temeinicia unor condamnări; a timorat Curtea Constiuţională, afirmând că aceasta dispreţuieşte interesul naţional; a acceptat efectuarea unor interceptări ilegale; nu a prezentat nici până în prezent strategia naţională de apărare a ţării; a favorizat diverşi agenţi economici; a avut unele iniţiative personale în planul politicii externe care au prejudiciat imaginea externă a României. Conform raportului, aceste fapte au dus la încălcarea mai multor articole din Constituţie, fapt ce justifică solicitarea suspendării preşedintelui.

    CONCLUZII. Din audierile de la comisie, precum şi din documentele ce au parvenit acesteia "s-a constatat existenţa unor fapte şi indicii cu privire la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice şi conflict de interese în cazul ALRO şi ALPROM". În ce priveşte societatea Art Construct 92, în favoarea căreia a intervenit preşedintele, există suspiciuni că lucrările pentru care au fost efectuate plăţi nu au fost realizate, se arată în raport. Nefiind atributul comisiei, tot ce este legat de aspectul penal va fi trimis la Procuratura Generală într-un dosar separat. Comisia mai consideră că este necesară demararea de către Camera Deputaţilor a acţiunii de punere sub urmărire penală a ministrului Intergării Europene, Anca Boagiu, care a refuzat "nejustificat" să prezinte informaţii şi documente cerute în cadrul activităţii de informare a Parlamentului.

    Conform Legii răspunderii ministeriale, această faptă este sancţionată cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Contestată de PD, Curtea Constituţională a decis că este legală constituirea comisiei de anchetă a preşedintelui Traian Băsescu, judecătorii respingând sesizarea celor 76 de parlamentari democraţi privind Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    Dosarele predate CNSAS au fost "periate"

    Notele SRI prezentate de liderul PSD, Mircea Geoană, referitoare la judecători ai Curţii Constituţionale relevă alte genuri de dosare decât cele cunoscute până în prezent, ceea ce ar putea duce la concluzia că dosarele predate CNSAS au fost "periate", consideră surse parlamentare. "Cazul notelor făcute de Florian Coldea arată ceva foarte suspect. În acest moment, se ştie că există 5 tipuri de dosare: de urmărire informativă, de reţea, de problemă, de obiectiv şi Fondul Documentar. În cazul notelor dezvăluite de Mircea Geoană au apărut, însă, alte genuri de dosare: X, Y şi Z. Ne întrebăm dacă nu cumva dosarele predate CNSAS au fost periate, fiind reţinute în custodia SRI documente care vizează categorii de personalităţi publice, politice, economice etc", au spus sursele parlamentare, citate de Mediafax.

    CE CĂUTA COCHINESCU? Aceleaşi surse s-au mai întrebat cum au putut apărea informaţii la SRI despre judecătorul Nicolae Cochinescu, de la Curtea Constituţională, deşi presa nu publicase nimic referitor la el. "Fondul Arhivistic al Direcţiei a 4-a Cercetări Penale a Securităţii se află într-un depozit la Cernica. Ea a fost transferată Ministerului Justiţiei, dar este cumva în custodia Ministerului Apărării. Cum s-a putut intra în acel depozit, pentru a verifica acel fond arhivistic şi a afla datele despre Cochinescu? E cert că a fost o acţiune de anvergură", au apreciat sursele. Acestea au ţinut să precizeze, însă, că directorul SRI, George Maior, s-a delimitat ferm de presupusele acţiuni ilegale ale instituţiei pe care o conduce.

    Totul a început într-o seară de ianuarie

  • 1 ianuarie 2007 – România devine stat membru al Uniunii Europene.
  • 11 ianuarie – Secretarul executiv al PD Elena Udrea declară, într-o emisiune la Antena 3, că şi-a amintit că, în perioada în care ea era consilier la Cotroceni, şef al Cancelariei prezidenţiale, premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a trimis preşedintelui Traian Băsescu "o scrisoare în care îi cerea să intervină la Parchetul General pentru Dinu Patriciu şi chiar cerea date din proces".
  • 12 ianuarie – Premierul Călin Popescu Tăriceanu cataloghează drept "o făcătură" acuzaţiile Elenei Udrea potrivit cărora i-ar fi cerut lui Traian Băsescu să intervină pentru Dinu Patriciu, declarând că nu putea să-i ceară aşa ceva preşedintelui.
  • 17 ianuarie – Preşedintele Traian Băsescu declară, într-o conferinţă de presă, la Palatul Cotroceni, că a trimis la Guvern raportul şi cardul de corespondenţă privată cu primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu, precizând că semnificaţia cardului era că premierul îi propunea un parteneriat cu oligarhiile. În timpul conferinţei de presă, şeful statului flutură biletul în faţa camerelor, dezvăluind astfel conţinutul acestuia.
  • 18 ianuarie – Liderul PSD, Mircea Geoană, anunţă că va declanşa procedura de suspendare din funcţie a şefului statului, dar precizează că social-democraţii cer ca Băsescu şi Tăriceanu să demisioneze din funcţii, iar justiţia să se autosesizeze în legătură cu acuzaţiile pe care aceştia şi le-au adus.
  • 18 ianuarie – Preşedintele PC, Dan Voiculescu, l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu de trafic de influenţă, susţinând că şeful statului i-ar fi cerut, printr-un bilet, fostului ministru al Economiei Codruţ şereş să intervină în favoarea unui grup de interese.
  • 18 ianuarie – PRM cere destituirea din funcţie a preşedintelui Băsescu şi a premierului Tăriceanu şi organizarea de urgenţă a alegerilor anticipate, parlamentare şi prezidenţiale.
  • 18 ianuarie – Vicepreşedintele PNL, senatorul Varujan Vosganian, declară, la finalul şedinţei Biroului Politic Central, că liberalii îl susţin în continuare pe premierul Călin Popescu Tăriceanu, somându-l, totodată, pe Traian Băsescu să revină în cadrul constituţional.
  • 18 ianuarie – Liderul PD, Emil Boc, afirmă că intenţia PSD de suspendare a preşedintelui ar ridica mingii la fileu şefului statului, pentru că s-ar ajunge la un referendum al cărui rezultat va fi pozitiv pentru Traian Băsescu, deci Parlamentul va fi dizolvat şi se va ajunge la anticipate.
  • 18 ianuarie – Vicepreşedintele Partidului Liberal Democrat, Gheorghe Flutur, acuză existenţa unor "înţelegeri triplu-ştecher" între PNL, PC şi PSD.
  • 20 ianuarie – Preşedintele PSD, Mircea Geoană, anunţă că liderii partidului au stabilit formarea unui comitet de jurişti care trebuie ca, într-o săptămână, să finalizeze sesizarea către Curtea Constituţională în vederea demersului de suspendare din funcţie a preşedintelui Băsescu.
  • 22 ianuarie – Preşedintele Traian Băsescu atacă, în cadrul unui interviu acordat TVR, "sistemul preluat de la guvernările anterioare, de la PSD". Preşedintele a precizat că are o responsabilitate pentru ce s-a întâmplat după 17 ianuarie, când a prezentat, la Cotroceni, biletul primit de la premierul Tăriceanu. "Nu poţi să te derobezi de responsabilitate când lansezi un astfel de document, să zicem privat", a spus Băsescu.
  • 23 ianuarie – Reuters comentează că Guvernul României este în pragul unui colaps, la numai trei săptămâni după intrarea în Uniunea Europeană, punând în pericol speranţele ţării de a obţine beneficii rapide în urma aderării.
  • 23 ianuarie – Liderul PC, Dan Voiculescu, anunţă că PC doreşte suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, dar nu pe motivul bileţelelor, ci pe baza probelor pe care le au conservatorii, potrivit cărora şeful statului s-ar face vinovat de subminarea economiei naţionale şi de fals în declaraţii.
  • 23 ianuarie – Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, afirmă că 15 reprezentanţi ai partidului au semnat lista pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, pe care l-a catalogat drept "cel mai mare mafiot" din România şi din Europa.
  • 25 ianuarie – Preşedintele PSD, Mircea Geoană, apreciază că legea fundamentală nu trebuie să fie o hârtie igienică într-un joc politic şi că, pentru Traian Băsescu, "sigur este".
  • 26 ianuarie – Preşedintele PSD, Mircea Geoană, anunţă că oficialii partidului au reuşit să strângă semnăturile a cel puţin o treime dintre parlamentari, necesare iniţierii procedurii de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu.
  • 27 ianuarie – Preşedintele PD, Emil Boc, declară că, dacă PNL va susţine demersul PSD de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, Alianţa D.A. "nu se mai justifică".
  • 28 ianuarie – Vicepreşedintele PSD Ilie Sârbu anunţă că sesizarea către Curtea Constituţională privind suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu este finalizată, el arătând că aceasta mai poate suferi unele modificări în cadrul unei şedinţe a partidului.
  • 29 ianuarie – PD decide să participe pe liste proprii la alegerile pentru Parlamentul European. Preşedintele PNL, premierul Călin Popescu Tăriceanu, declară că decizia PD de a participa pe liste proprii la alegerile pentru PE "subminează puternic Alianţa", considerând gestul "o lovitură de graţie" pentru această construcţie politică.
  • 30 ianuarie – Preşedintele Traian Băsescu afirmă că, în măsura în care se respectă Constituţia şi legile în vigoare la începutul mandatului său şi în măsura în care iniţiatorii se menţin în "limitele decenţei", acţiunea de suspendare a sa din funcţie este democratică.
  • 30 ianuarie – Prim-vicepreşedintele PRM Lucian Bolcaş declară că formaţiunea sa a primit şi discută sesizarea PSD către Curtea Constituţională privind suspendarea preşedintelui, el arătând că documentul cuprinde şi probe materiale împotriva lui Băsescu, respectiv demisiile şefilor SRI şi SIE.
  • 5 februarie – Mircea Geoană anunţă că specialiştii juridici ai partidului au finalizat forma juridică a sesizării ce va fi trimisă Curţii Constituţionale în vederea suspendării preşedintelui, în sesizare fiind reţinute 30 de capete de acuzare.
  • 5 februarie – Liderii PNL şi PD, întruniţi în şedinţa CNC al Alianţei D.A., şi-au explicat reciproc acţiunile politice recente, PD argumentându-şi decizia de a candida pe liste proprii la PE, în timp ce PNL a dat detalii cu privire la informaţiile privind posibila colaborare cu PSD.
  • 10 februarie – Parlamentarii Partidului Liberal Democrat cer ca la referendumul privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu să fie şi o întrebare privind dizolvarea Parlamentului. La rândul său, Preşedintele PD, Emil Boc, declară că, dacă la referendum, Traian Băsescu este reconfirmat în funcţie, Curtea Constituţională ar trebui să stabilească dacă trebuie dizolvat Parlamentul şi organizate alegeri anticipate.
  • 12 februarie – Conducerea PSD a aprobat documentul de sesizare a Curţii Constituţionale privind iniţierea procedurilor de suspendare din funcţie a preşedintelui.
  • 13 februarie – Liderii PSD le-au înmânat ambasadorilor a 20 de state UE şi NATO sesizarea depusă la Birourile Permanente ale Parlamentului în vederea iniţierii procedurii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu.
  • 14 februarie – Preşedintele Traian Băsescu pledează, într-un discurs în Parlament, pentru reformarea clasei politice şi lansează procedura de organizare a unui referendum pentru introducerea votului uninominal, acuzând coaliţiile transpartinice împotriva reformei şi împotriva dorinţei opiniei publice.
  • 26 februarie – Vicepreşedintele PSD Victor Ponta anunţă, după şedinţa Biroului Permanent Naţional al partidului, că social-democraţii nu vor susţine instituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu.
  • 28 februarie – Parlamentul aprobă înfiinţarea unei comisii de anchetă privind suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. Plenul celor două Camere a aprobat, de asemenea, componenţa nominală a comisiei, PD refuzând să îşi desemneze cei doi reprezentanţi. Liderul PC, Dan Voiculescu, este ales preşedinte al comisiei.
  • 28 februarie – În replică, preşedintele Traian Băsescu apreciază că miza acţiunii Parlamentului este "un preşedinte care să tacă", ceea ce însă este "de neobţinut", el subliniind că Legislativul este liber să ia deciziile pe care le consideră constituţionale, dar că el nu îşi va schimba atitudinea.
  • 21 martie – Dan Voiculescu, preşedintele Comisiei de anchetă privind suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, anunţă că raportul elaborat de comisie conchide că Băsescu a încălcat Constituţia şi este implicat în fapte de natură penală. 3 aprilie – Cabinetul Tăriceanu II este aprobat de Parlament. Sprijinul acordat de PSD generează speculaţii privind o eventuală înţelegere între PNL şi PSD conform căreia liberalii s-ar fi angajat, în schimb, să susţină demersul social-democraţilor privind suspendarea preşedintelui. Preşedintele Traian Băsescu susţine că noul guvern este ilegitim, nu se bazează pe opţiunea electoratului din 2004, acuzând susţinerea parlamentară a PSD.
  • 5 aprilie – Curtea Constituţională a constatat, cu majoritate de voturi, că propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu "se referă la acte şi fapte de încălcare a Constituţiei, săvârşite în exerciţiul mandatului care, prin conţinutul şi consecinţele lor, nu pot fi calificate drept încălcări grave, de natură să determine suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, în sensul prevederilor art.95 alin.(1) din Constituţie", rămânând ca Parlamentul să se pronunţe asupra gravităţii faptelor pentru care s-a propus suspendarea din funcţie. Curtea a dat aviz negativ la propunerea de suspendare.
  • 17 aprilie – Curtea Constituţională a trimis Parlamentului motivaţia avizului negativ dat cu privire la propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. Curtea consideră că prerogativele constituţionale şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea de către electoratul întregii ţări îi impun preşedintelui să aibă un rol activ, prezenţa lui în viaţa politică neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar.
  • 17 aprilie – Preşedintele Traian Băsescu a susţinut o declaraţie de presă în care a afirmat oficial că va demisiona dacă Parlamentul va duce suspendarea până la capăt, reluând afirmaţiile făcute într-un interviu acordat ziarului Cotidianul. "Votul de suspendare va fi pentru mine semnalul că nu se pot face aceste priorităţi şi atunci nu avem nici o altă soluţie democratică decât întoarcerea la electorat", a spus Băsescu.
  • 18 aprilie – Mircea Geoană îl acuză pe preşedintele Traian Băsescu că a cerut serviciilor de informaţii date compromiţătoare despre judecătorii Curţii Constituţionale şi prezintă două note ale prim-adjunctului directorului SRI Florian Coldea. SRI neagă, susţinând că sunt "note de birou" în cadrul unor verificări interne.
  • 18 aprilie – Preşedintele Traian Băsescu anunţă că nu va participa la şedinţa Parlamentului în care se discută suspendarea sa şi reia acuzaţiile la adresa coaliţiei anti-prezidenţiale. Băsescu îl acuză pe Geoană că manipulează opinia publică şi discreditează avizul legal al Curţii Constituţionale. (Mediafax)
  • ×