Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Spune ca olaritul este cea mai grea profesiune din arta populara romaneasca. "Nu se mai castiga nimic din olarit. Totul se face din pasiune si respect fata de mostenirea trecutului, fata de traditiile pe care trebuie sa le pastram, dar nu suntem sprijiniti. M-am saturat de umilinta si indiferenta fata de renumele Colibaba, fata de traditiile populare. Acest lucru ma face sa parasesc definitiv aceste meleaguri si sa ma opresc din aceasta activitate, sa incep o alta viata. Consider ca mi-am facut datoria', spune cu amaraciune in glas maestrul olar Florin Colibaba (56 de ani), descendent al unei familii cu o traditie de cinci generatii in arta modelarii lutului. El este ultimul depozitar al tainelor ceramicii de Radauti si de Kuty. De 250 de ani, familia sa a urmat neintrerupt, din tata in fiu, arta olaritului. De aproape trei secole, farfuriile, canile, cahlele, plostile, sfesnicele si ulcioarele "olarilor Colibaba' arse in pamantul Moldovei si decorate cu elemente unice au bucurat inimile a mii de romani si straini iubitori ai frumosului popular.
Ma simt aruncat la container, pur si simplu se incurajeaza PROSTIA!
Maestrul imi spune ca aparitia sa din aceste zile la targul de ceramica "Cucuteni' 5000 de la Iasi a fost ultima la o manifestare de acest gen, dupa ce a fost prezent la toate cele 30 de editii de pana acum. "Nu se mai poate trai in Romania. Ma simt ca un om aruncat la container! Dispar ramuri ale breslelor, centre de olari, de cioplitori in lemn etc. Nu mai exista nicio speranta! Se incurajeaza in schimb kitsch-ul, chinezariile si afacerile dubioase in domeniu! Nu mai suport aceasta indiferenta fata de artisti. Din pacate, va disparea arta populara romaneasca, creatorii deja dispar pentru ca nu au puterea financiara sa supravietuiasca. Iar din urma nu mai vine nimeni. Este clara intentia generala de a ne distruge. E o bataie de joc la adresa noastra', completeaza Colibaba, care subliniaza si faptul ca ultima sa expunere in strainatate a avut loc tot in acest an la cel mai mare targ de profil din Europa, in Germania.
"Sfantul' olar Colibaba se retrage in pustietatea strainatatii
Are o figura de sfant. Pletele ce-i invaluie chipul ii intregesc o alura de pustnic. Pare ca s-a intrupat mai ieri coborand din motivele populare ce-i insufletesc creatiile. Florin Colibaba are o activitate de 46 de ani in olarit. Acum renunta la a mai zugravi pe oalele sale modelele stravechi mostenite in Radautiul natal, in atelierul unde de cinci generatii s-a pastrat traditia olaritului. De la 10 ani lucreaza in atelierul bunicului sau, pe care l-a pastrat intact. "Pana si uneltele pe care bunicul meu (Constantin Colibaba – n. red.) mi le-a pus in mana le-am pastrat. Si el le-a mostenit de la strastrabunicul sau. Am stampila bunicului, fachiesul, malaxorul, rasnita de vopsea de la el. Batranul a murit in mainile mele zicandu-mi: "sa nu te lasi niciodata de meserie!'', spune Colibaba. Din pacate, vremurile il determina pe Colibaba sa incalce porunca data cu limba de moarte de bunicul sau.
Felicitat personal la Casa Alba de presedintele american Bill Clinton
Subliniem faptul ca Florin Colibaba este unul dintre putinii olari care a fost invitat la celebrul muzeu american Smithsonian. "In 1999 am ajuns la Smithsonian folklife festival. Ca sa ajungi la cel mai mare festival popular din lume ai o sansa la 150 de ani. Eu ma mandresc cu faptul ca am ajuns acolo, e ca un certificat de inalta calitate pentru mine', spune Colibaba. "Atunci am fost invitati la Casa Alba si felicitati de Bill Clinton, care mi-a intins mana. Ni s-a spus clar atunci: voi, romanii, aveti o frumoasa imagine pe glob prin traditiile populare si sport'. Maestrul spune ca este mandru cu ce a realizat de-a lungul anilor. "Voi ramane nemuritor in istoria Romaniei si a lumii prin ceramica Colibaba', a adaugat mesterul popular, care este membru al Academiei Artelor Traditionale din Romania din 1995. "De asemenea, diploma mea de la Smithsonian este ca o atestare mondiala data de cel mai mare muzeu din lume'.
Cu ce bani sa se opereze pentru hernia de disc facuta de la caratul oalelor?
Cand l-am intalnit vindea plictisit jucarii din lut, la trei lei bucata, printre alte piese de olarit mai "consistente'. "Cele mai scumpe sunt plosca, 70 de lei, vasul de salata, 50 de lei. Sunt aceleasi preturi ca acum 20 de ani. De atunci ganditi-va cat au evoluat preturile, ori noi cum sa supravietuim?'. Si pentru a-mi demonstra cat de grea si paguboasa este meseria sa imi exemplifica cu faptul ca va trebui cat sa curand sa se opereze pentru hernie de disc. Boala profesionala la mesterii olari, pe langa reumatism si afectiunile respiratorii pe care le capata de la "gramada' de fum ingerat. "Eram in Germania, la Koln, si a trebuit sa mut o valiza o valiza plina cu piese de ceramica. Nu mai spun cat ma va costa interventia chirurgicala pe care o voi face acolo, pentru ca v-am mai zis, miercuri voi parasi definitiv Romania', intareste maestrul Colibaba. "Consider ca mi-am facut datoria', si-mi face un semn cu bratele indoite. Aceleasi cu care scurma pamantul pentru a-l inturna in oalele sale. Aceleasi cu care cauta lemnul adecvat pentru a-l taia cu greutate si arunca in cuptoarele sale, acolo unde la foc mic se topesc ca intr-o mare de aur rosietic minunile populare romanesti. Care vor disparea in cateva decenii, daca nu in cativa ani, dupa cum prognozeaza unul dintre cei mai titrati si experimentati mesteri olari din tara. "Noi (familia Colibaba – n. red.) nu ne-am abatut cu nici un procent de la traditie. Am pastrat secretele de la bunicul si strabunii mei. Acestea au fost ca un canon pe care a trebuit sa il duc mai departe'. Florin Colibaba va ajunge curand in strainatate. Printre lucrurile sale va lua "farfuria cu hora', facuta de bunicul sau, pe care a pastrat-o de cand avea zece ani, si ceainicul realizat tot de mainile adanci, crapate, ale batranului.
Pe strada incinsa de soare rasuna "privighetorile': pasarile din lut ale copiilor. Cumparate de omuletii de o schioapa de la mesterii populari. Se poate spune ca acest cantec al lor ar putea sa fie ultimul. Pentru ca dupa ce aceste bijuterii din lut se vor sparge, e putin probabil ca va mai exista cineva care sa mai faca altele in loc…
Citește pe Antena3.ro
