Mafia politică şi-a făcut lege - Bani publici varaţi in buzunarele aleşilor locali

Mafia politică şi-a făcut lege O lege iniţiată de echipa fostului ministru Vasile Blaga, promovată de Guvern şi aprobată de Parlament, aruncă la coşul de gunoi intreaga legislaţie a achiziţiilor publice, permiţand consiliilor locale să acorde lucrări de zeci şi sute de miliarde de lei prin incredinţare directă, deci fără nici un fel de licitaţie. Primii beneficiari ai acestui perfid act normativ sunt funcţionarii consiliilor judeţene şi acoliţii lor.

Cu un singur articol de lege promovat de Guvern, politicienii romani au dat de pămant cu intreaga legislaţie a achiziţiilor lucrărilor publice. Cine sunt beneficiarii acestei mişculaţii? Desigur, tot politicienii şi acoliţii acestora, indeosebi cei din administraţia locală. Cine plăteşte, in chiar accepţiunea noilor prevederi? Evident, contribuabilul, adică fiecare dintre noi.

Printr-o "scăpare" a Legii nr. 51 din 2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice, promovată de Executiv şi intrată in vigoare la 21 martie anul acesta, politicienii pot aloca banii comunităţilor locale cui vor ei. De exemplu, banii de drumuri, reţele de apă şi canalizare, intreţinere, curăţenie etc. pot ajunge in propriile buzunare ale funcţionarilor publici, ale rudelor sau ale prietenilor acestora.

LEGE CONTRA LEGE. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, intrată in vigoare la 30 iunie 2006, prevede obligaţia tuturor instituţiilor publice, incepand cu Guvernul Romaniei şi pană la consiliile comunale, de a organiza licitaţii pentru atribuirea oricăror lucrări, inclusiv a celor care ţin de curăţenie şi gospodărirea comunală. Actul normativ respectă directivele europene in domeniu şi este menit să contracareze actele de corupţie manifestate prin acordarea discreţionară a acestor lucrări unor societăţi sau grupuri de interese apropiate oamenilor politici care au putere de decizie.

Or, art. 31, alin. 5 din Legea nr. 51 din 2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice, act normativ promovat de acelaşi Guvern, prevede negru pe alb: "In cazul operatorilor serviciilor de utilităţi publice rezultaţi prin reorganizarea pe cale administrativă a fostelor regii autonome de interes local sau judeţean (adică drumuri şi poduri, apa şi canalizarea etc. - n.r.) ori a direcţiilor sau serviciilor publice de specialitate subordonate autorităţilor administraţiei publice locale şi care au avut in administrare bunuri, activităţi sau servicii de utilităţi publice, delegarea gestiunii serviciului se atribuie in mod direct acestora, prin contract de concesiune, o dată cu infrastructura aferentă serviciului". Aşadar, Ordonanţa nr. 34, act normativ european, care prevede obligativitatea incredinţării prin licitaţie - naţională sau internaţională - a acestor lucrări, pentru care sunt alocate zeci de miliarde de lei, este aruncată, pur şi simplu, la coşul de gunoi.

EI NEGOCIAZĂ, EI IAU BANUL. Noua lege, utilă de altfel pentru infiinţarea şi reglementarea serviciilor comunitare, trebuia doar să stabilească, clar şi concis, relaţia dintre administraţia publică, operatorii de servicii publice şi beneficiarii de drept ai acestora - contribuabilii. Numai că aceasta, aşa cum am văzut, are şi un alt scop, ascuns cu multă dibăcie. Printre primii beneficiari au fost consilierii judeţeni de la Sibiu. După cum am arătat in ediţia de ieri, chiar in ziua in care Legea 51 intra in vigoare, 21 martie 2007, la Consiliul Judeţean Sibiu a fost redactat un raport de fundamentare a Hotărarii CJ nr. 33. Prin această hotărare, adoptată pe 29 martie, toate drumurile judeţene au fost concesionate, prinincredinţare directă, deci fără nici un fel de licitaţie, societăţii Drumuri şi Poduri SA, aparţinand Consiliului Judeţean. Situaţia nu este singulară. De regulă, fostele regii autonome Drumuri şi Poduri din judeţe, dar nu numai acestea, s-au transformat in societăţi comerciale ale consiliilor judeţene, care deţin pachetul majoritar sau, cum este şi cazul celei de la Sibiu, pachetul integral de acţiuni. Administratorii acestor societăţi, plătiţi cu indemnizaţii grase, sunt in cea mai mare parte tocmai funcţionarii consiliilor judeţene, inclusiv cei de la departamentele economice şi tehnice, adică cei care incheie contractele, stabilesc tarifele pentru lucrări etc. Cu alte cuvinte, neavand de invins nici un fel de concurenţă din partea altor agenţi economici, specializaţi in astfel de lucrări, ei negociază, ei "centrează" şi tot ei iau banul. Să tot faci afaceri in numele contribuabilului! De altfel, la litera "k" din primul articol al acestei perfide legi transpare chiar un ton ironic: "Serviciile sunt furnizate/prestate pe baza principiului 'beneficiarul plăteşte' ". De prisos să mai amintim starea jalnică a drumurilor judeţene din intreaga ţară, "administrate şi intreţinute" de societăţile "private" ale consiliilor locale.

GOGOŞI. Să spicuim un pic din "Raportul de fundamentare" al acestei legi, care incalcă grosolan principiile unei administraţii europene cu neaoşele obiceiuri romaneşti: "In prezent, datorită evoluţiei interne a legislaţiei, dar mai ales din perspectiva integrării in Uniunea Europeană, sectorul utilităţilor publice se află intr-un moment decisiv: acela al reviziurii şi alinierii cadrului legislativ intern la conceptele şi la principiile europene privind serviciile de utilitate şi interes public (...) Proiectul Legii serviciilor comunale de utilităţi publice are ca obiectiv imbunătăţirea modului de organizare şi funcţionare a acestor servicii, precum şi dezvoltarea, modernizarea şi eficientizarea infrastructurii aferente, astfel incat fiecărui cetăţean să-i fie asigurat, intr-o manieră performantă şi nediscriminatorie, accesul la utilităţile publice". Un obişnuit şir de vorbe frumoase, simple gogoşi, contrazise flagrant de practică. Legea 51 deschide, practic, calea unor alte nereguli pentru administraţiile locale, oricum incercate de atatea tentaţii la limita legilor.

MONOPOL "In cazul operatorilor serviciilor de utilităţi publice rezultaţi prin reorganizarea pe cale administrativă a fostelor regii autonome de interes local sau judeţean ori a direcţiilor sau serviciilor publice de specialitate (...) şi care au avut in administrare bunuri, activităţi sau servicii de utilităţi publice, delegarea gestiunii serviciului se atribuie in mod direct acestora, prin contract de concesiune" art. 31, alineat 5 din Legea nr. 51 din 2006

OSANALE RIDICATE DE MIRCEA TOADER

La dezbaterile care au avut loc in Parlament pe marginea acestei controversate legi, in februarie 2006, reprezentantul Guvernului, secretarul de stat Mircea Toader, liderul PD Galaţi, preciza, printre altele, că actul normativ "urmăreşte in principal descentralizarea serviciilor de utilităţi publice, respectarea şi intărirea autonomiei locale, accentuată prin pachetul de legi privind administraţia publică locală, promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă prin corelaţia cerinţelor cu resursele şi economisirea acestora (...), promovarea parteneriatului public privat, promovarea economiei de piaţă, asigurarea competitivităţii şi a unui mediu de afaceri concurenţial". Simple osanale, pentru a putea obţine voturile deputaţilor. in realitate, legea este complet necompetitivă şi de-a dreptul anticoncurenţială.

"SĂ SCOATEM ŞI OBLIGAŢIA LICENŢELOR"

Acelaşi reprezentant al Guvernului, PD-istul Mircea Toader, propune, şi deputaţii aprobă, să fie scoasă obligaţia acordării licenţelor pentru unii operatori (evident, aleşi pe spranceană - n.r.): "Cred că pentru clarificarea activităţii şi pentru a nu crea o problemă suplimentară operatorilor şi activităţilor de servicii comunale, in art.13 se prevede in mod clar că autoritatea de reglementare reglementează domeniile alimentare, cu apă, canalizare, inclusiv administrarea domeniului public privat al unităţilor administrativ-terito- riale. Dar credem că a obliga ca eventualii operatori să obţină licenţă şi pentru asemenea activitate, mi se pare că este mult prea complexă şi mult prea incărcată activitatea (...), nu cred că este corect ca pentru orice activitate (dau un exemplu, exploatarea parcărilor) să dai o licenţă". Fără comentarii!