x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Maratonul autostrazilor: 1.200 km pana in 2012

0
Autor: Iohanna Onaca Purdea 29 Noi 2005 - 00:00
Maratonul autostrazilor: 1.200 km pana in 2012


La cei 200 de kilometri de autostrazi pe care ii avem in prezent s-ar putea adauga inca 1.200 pana in 2012. Autoritatile vor sa dea in folosinta 800 de kilometri din Coridorul IV in 2011. Autostrada Transilvania ar trebui terminata in 2012.

Romania are in prezent circa 200 de kilometri de autostrada, situandu-se printre ultimele tari din Europa la capitolul infrastructura. Autoritatile au insa planuri ambitioase, propunandu-si sa dea in folosinta circa 800 de kilometri din Coridorul IV in 2011. In 2012 ar trebui sa fie gata si cei 415 kilometri ai Autostrazii Transilvania, astfel ca peste sase ani vom avea inca 1.200 km de drumuri de mare viteza.

Ne aflam printre ultimii in Europa cand vine vorba despre autostrazi, Romania fiind intrecuta chiar si de Bulgaria, care are aproape 300 de kilometri de autostrada. Vecinii nostri din vest stau mult mai bine: Croatia - 268 km, Ungaria - 351 km, Iugoslavia - 366 km, Cehia - 416 km si asa mai departe. Pana sa ajungem la nivelul Frantei, cu 7.746 km de autostrazi, sau al Germaniei, cu 8.959 km, ne mai trebuie ani buni si fonduri grase. Pana atunci, autoritatile se straduiesc sa gaseasca surse de finantare pentru a construi autostrazile de pe coridoarele ce ne leaga de Europa. Pana la aderare, cand vom primi mai multe fonduri de coeziune pentru infrastructura, studiile si constructia propriu-zisa trebuie finantate prin imprumuturi de la bancile internationale, cu contributia statului roman. Insa tot statul trebuie sa sustina financiar in totalitate si constructia Autostrazii Transilvania, contractata cu americanii de la Bechtel.

STADIUL ACTUAL. Prioritar pentru actuala guvernare este Coridorul IV pan-european, care traverseaza Romania pe traseul Nadlac-Arad-Timisoara-Lugoj-Deva-Orastie-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Drajna-Fetesti-Cernavoda-Constanta. Din acest coridor exista in prezent sectiunea Bucuresti-Pitesti, data in folosinta in 2000, dar care se repara aproape in fiecare an, si sectiunea Bucuresti-Drajna, finalizata in 2004. Anul acesta s-a lucrat la sectorul Drajna-Fetesti, din care s-a realizat circa 40%, Fetesti-Cernavoda, la centura Sibiului si la centura de ocolire a orasului Pitesti. Insa ritmul lucrarilor a fost incetinit, pe de o parte, de ploile abundente din acest an. Ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, spune ca fosta guvernare nu a lasat nici un proiect pregatit, cu finantare asigurata, acesta fiind unul dintre motivele pentru care in acest an s-a construit atat de putin la autostrazi. "Daca in patru ani exista o preocupare din partea fostei guvernari de a face pregatirile necesare pentru finantarea proiectelor de autostrada, acum eram deja in lucru", a explicat Gheorghe Dobre, precizand ca pentru tronsonul Bucuresti-Drajna acordul de finantare a fost semnat in 1999. In replica, fostul ministru al Transporturilor, senatorul PSD Miron Mitrea, spune ca el a lasat pregatite proiectele tronsoanelor de autostrada care se executa in prezent. "Am semnat in 2004 pentru Timisoara-Arad cu BEI (n.r. - Banca Europeana de Investitii), iar in 2005 trebuia semnat un acord de finantare tot cu BEI pentru tronsonul Timisoara-Lugoj", a declarat senatorul Miron Mitrea. El a adaugat ca in prezent se lucreaza la centura Pitestiului si la acea a Sibiului, iar contractele de finantare au fost semnate tot pe vremea guvernarii PSD. Fostul ministru al Transporturilor a mai spus ca tot in acea perioada sectiunea Lehliu-Drajna a fost marita la patru benzi, fondurile pentru tronsonul Bucuresti-Drajna fiind asigurate printr-un imprumut de la BEI.

FINANTARE. Din traseul Coridorului IV pe teritoriul tarii noastre mai trebuie construiti circa 800 de kilometri, pentru care mai sunt necesari in jur de 4,7 miliarde de euro, insa actualul ministru al Transporturilor spera ca lucrarile sa se finalizeze pana in 2011. "Anul viitor vor fi in diverse faze de executie 140 de kilometri de autostrada", a declarat ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre. "Pentru Coridorul IV am acum in discutie pentru finantare aproape toate sectoarele: pentru unele portiuni se discuta cu Comisia Europeana, pe finantare prin fonduri ISPA, iar pe alte sectoare, cu Banca Europeana de Investitii", a explicat el.

Potrivit ministrului Transporturilor, anul viitor va fi dat in folosinta un fir de circulatie pe tronsonul de autostrada Fetesti-Cernavoda. Lucrarile la acest tronson sunt prevazute sa se finalizeze la 30 martie 2007. Pentru Cernavoda-Constanta si centura ocolitoare a orasului Constanta, autoritatile romane vor semna in decembrie acordurile de finantare cu BEI si BERD, totalul imprumutului ridicandu-se la circa 400 de milioane de euro. Alte tronsoane ale Coridorului IV se afla in diverse stadii de pregatire: Arad-Timisoara - licitatie pentru alegerea consultantului care va elabora studiile de fezabilitate si impact; Timisoara-Lugoj - proiectare; Deva-Orastie - licitatii pentru elaborarea studiului de fezabilitate. Romania va primi 13,45 milioane de euro de la UE prin fonduri ISPA pentru intocmirea studiului de fezabilitate si a proiectului detaliat pentru sectoarele de autostrada Nadlac-Arad, Lugoj-Deva, Orastie-Sibiu si pentru studiile de fezabilitate si evaluarea impactului asupra mediului pentru sectiunea Sibiu-Pitesti. Valoarea celor doua componente se ridica la 15,83 milioane de euro. Memorandumurile de finantare pentru aceste proiecte vor fi semnate la mijlocul lunii decembrie, potrivit Delegatiei Comisiei Europene in Romania. "Din momentul contractarii (n.r. - contractarea fondurilor de finantare) pana la inceperea lucrarilor dureaza circa un an si jumatate pana la doi ani, fiind necesara respectarea tuturor procedurilor, cu acorduri si precalificari. Intentia noastra este sa respectam procedurile, dar sa incercam sa scurtam timpul", a precizat ministrul Transporturilor.

BUCURESTI-BRASOV. Un sector care a starnit foarte multe discutii este Bucuresti-Brasov. Acesta nu se afla pe traseul Coridorului IV, insa traficul intens, de circa 25.000 de vehicule, in medie, zilnic si chiar 50.000 pe zi in perioadele de varf, impune construirea unei autostrazi pe acest sector. Fosta guvernare a inceput in 2002 negocieri pe baza parteneriatului public-privat (PPP) cu trei companii straine: Strabag (pentru tronsonul Bucuresti-Ploiesti), Vinci (pentru Comarnic-Predeal) si cu un consortiu israelian format din firmele Ashtrom si Roichman (portiunea Predeal-Brasov). Insa actuala conducere a Ministerului Transporturilor a oprit negocierile, pe motiv ca vechile reguli de PPP nu corespundeau cerintelor UE, procesul nu era transparent, iar costurile erau prea mari. "In varianta veche, costurile totale ale Autostrazii Bucuresti-Brasov, incluzand constructia si intretinerea, se ridicau la 6 miliarde de euro", a explicat Dobre. El a mai spus ca in vara anului 2004, proiectul pentru Autostrada Bucuresti-Ploiesti, in varianta veche de PPP, nu a primit acordul Ministerului Finantelor Publice si nici al Ministerului Justitiei. "Pe sectorul Comarnic-Brasov, solutia este construirea unei autostrazi, pe care am lansat-o deja cu prioritate. Intentionam sa facem din aceasta portiune un pilot de parteneriat public-privat, pe baza unor reguli recunoscute de Comisia Europeana", spune Gheorghe Dobre. Aceasta ar prezenta un avantaj, pentru ca va avea finantare asigurata de institutiile financiare internationale, respectiv BEI si BERD. Autoritatile spera ca in martie-aprilie 2006 sa aiba regulile europene de parteneriat public-privat si sa poata demara proiectul Autostrazii Bucuresti-Ploiesti. In replica, fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, este de parere ca, daca proiectul ar incepe in forma negociata, ar fi mai ieftin decat daca autoritatile s-a imprumuta. "Daca pui banii jos acum costa mai putin decat daca te imprumuti la banci pe 25 de ani", este de parere Miron Mitrea.

DURATA
"Din momentul contractarii pana la inceperea lucrarilor dureaza pana la doi ani, fiind necesara respectarea tuturor procedurilor. Intentia noastra este sa respectam procedurile, dar sa incercam sa scurtam timpul" - Gheorghe Dobre, ministrul Transporturilor

LUCRARI AFERENTE CORIDORULUI IV RUTIER - ROMANIA
TRASEU. Coridorul IV strabate Romania de la vest la est pe circa 1.300 de km
Sectiunea / Valoare / Finantare / Executie
  • 1. Nadlac-Arad (38 km) / circa 140 mil euro / fonduri de coeziune si Guvernul Romaniei / Lucrarile ar putea incepe in 2008
  • 2. Centura Arad (11 km) si Arad-Timisoara (38 km)/ 270 mil euro/ BEI si Guvernul Romaniei/ Demararea lucrarilor: sfarsitul lui 2007
  • 3. Timisoara-Lugoj (31 km)/ circa 120 mil euro /Propunere finantare: BEI si Guvernul Romaniei/ Lucrarile ar putea incepe in 2008
  • 4. Lugoj-Deva (91 km) / circa 630 mil euro /Propunere: fonduri de coeziune si Guvernul Romaniei/ 2008-2010
  • 5. Deva-Orastie (32,8 km)/ 151,64 mil euro/ Finantare: ISPA (75%) si Guvernul Romaniei (25%) / 2007-2009
  • 6. Orastie-Sibiu (77,82 km)/ circa 670 mil euro/ Propunere: fonduri de coeziune si Guvernul Romaniei /2008-2011
  • 7. Varianta de ocolire Sibiu (23,5 km) / 90,52 mil euro / ISPA (75%) si Guvernul Romaniei (25%) / in executie; finalizare: sfarsitul lui 2006
  • 8. Sibiu-Pitesti (147 km)/ 1.260 mil euro / Propunere finantare: BEI si fonduri de coeziune / 2008-2011
  • 9. Varianta de ocolire Pitesti (15,2 km) / circa 110 mil euro/ BERD si Guvernul Romaniei / in executie; finalizare: 2007
  • 10. Pitesti-Bucuresti (96 km)/ circa 85 mil euro / - / In reparatie in 2006
  • 11. Bucuresti-Drajna (97,3 km) / circa 300 mil euro / BEI si Guvernul Romaniei / Inaugurat in 2004
  • 12. Drajna-Cernavoda (54,3 km) / 95,61 mil euro / ISPA (75%) si Guvernul Romaniei (25%) / in executie; finalizare: 2007
  • 13. Cernavoda-Constanta (52 km) / circa 350 mil euro / BEI (150 mil euro) si fonduri de coeziune / 2006-2008
  • 14. Varianta de ocolire Constanta (23 km) / circa 210 mil euro / BERD (145 mil euro) si Guvernul Romaniei / 2006-2008
  • Bechtel incepe la anu’

  • de Elena Stanciu
  • Dupa discutii contradictorii si negocieri de mai bine de jumatate de an, compania Bechtel si autoritatile romane se apropie de o intelegere in privinta contractului de constructie a Autostrazii Transilvania. Lucrarile ar putea demara in forta anul viitor.

    Totul a inceput cu o afirmatie a presedintelui Traian Basescu, pe cand se afla intr-o vizita la Londra, la inceputul acestui an, conform careia Autostrada Brasov - Bors ar fi ineficienta si ca prioritatea trebuie sa devina culoarul IV pan-european.

    Presedintele a mai criticat si valoarea proiectului - doua miliarde de euro - care i s-a parut nejustificat de mare si a spus ca autostrada nu are acoperire economica. Urmarea fireasca a valului de declaratii, care s-au facut din acel moment, a fost renegocierea contractului incheiat cu compania americana Bechtel.

    RENEGOCIERI DE LUNI INTREGI. Astfel ca, in luna iunie, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a deschis discutiile referitoare la clauzele contractului, cea mai controversata fiind aceea care ridica problema avansului, considerat prea mare.

    "De saptamana trecuta am reinceput negocierile unor clauze la contractul cu Bechtel, clauze care acum sunt pe langa legislatia romaneasca. Pot sa va spun doar ca una din clauze se refera la acordarea avansului", a afirmat, la acea vreme ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre. La randul sau liderul democrat si primar al Clujului, Emil Boc a tot explicat si el, luni de-a randul, ca ceea ce cere Bechtel nu este prevazut in legislatia romaneasca si ca negocierile au ca scop gasirea unei solutii asupra careia partile sa fie de acord.

    La sfarsitul lunii octombrie, ministrul pentru Lucrari Publice, Laszlo Borbely a declarat ca guvernul a facut o oferta, iar "mingea este acum in curtea companiei Bechtel". "Exista un articol important si daca acesta se clarifica, atunci putem merge mai departe. Initial, in contract era prevazut ca statul roman da, din 2004 pana in 2007, circa 270 de milioane de dolari avans, bani pe care Bechtel ii justifica numai dupa ce termina lucrarea, adica in 2012. Aceasta prevedere excede legislatia romaneasca care prevede clar ca se poate da avans, pana la 30%, de exemplu, dar anual. Adica, daca pe un an lucrarile costa 300 de milioane, se pot da la inceput 100 de milioane avans, 50 la inceputul anului si 50 in vara, dar compania, pana la sfarsitul anului, trebuie sa cheltuie banii si sa prezinte facturi. Bechtel trebuie sa raspunda la aceasta propunere legala a guvernului Romaniei", a declarat ministrul.

    NEINCREDERE. La randul sau, fostul ministru al Finantelor Publice, Mihai Tanasescu a declarat ca actul semnat intre guvern si Bechtel, in primavara lui 2004, este perfect legal, iar fostul ministru al Administratiei si Internelor, Ioan Rus, a explicat ca acele clauze au fost incheiate, deoarece contractul cu Bechtel a fost facut pe fondul unei neincrederi fata de capacitatea de plata a Romaniei.

    "Companiile straine s-au lovit de foarte multe probleme, de-a lungul timpului, legate de platile facute de statul roman. Si atunci s-a mers pe varianta aceasta - noi in anul acesta avem lucrari de 250 de milioane de dolari. Da-mi banii la inceputul anului, iar la sfarsit noi venim si decontam ce-am lucrat, justificam totul. Am facut asta, asta si asta, vedem ce si cum si ne regularizam in anul urmator. Este, pur si simplu, un tip de lucru care da incredere companiilor ca-si vor primi banii si, atunci, au si motivatie sa mearga cu lucrarile in grafic, astfel incat sa termine la momentul pe care l-au precizat, 2012 in cazul autostrazii", a explicat Tanasescu.

    Din punctul sau de vedere, adevaratul motiv al suspendarii lucrarilor este acela ca actualul Guvern si-a facut prost socotelile referitoare la cota unica de impozitare, nu mai are resurse si nu vrea sa-si recunoasca greseala.

    ACUZE SI DISPONIBILIZARI. In acest moment, Bechtel lucreaza cu motoarele date la minim, din cauza lipsei de bani. Inca de acum cinci luni, compania nu a mai facut decat lucrari derizorii si a disponibilizat aproape toti muncitorii.

    La inceputul lunii iunie, oamenii care lucrau la Autostrada Transilvania au iesit in strada si au pichetat prefectura, nemultumiti ca situatia lor a devenit incerta. Liderul Cartel Alfa Cluj, Grigore Pop, a cerut chiar intrunirea de urgenta a Comisiei de Dialog Social, precum si o discutie cu premierul Calin Popescu Tariceanu, pe care l-a acuzat ca el si presedintele Basescu sunt principalii vinovati de intreruperea lucrarilor. In cele din urma, de unde la inceputul anului se asteptau sa faca angajari masive, Bechtel a disponibilizat 500 de oameni, iar lucrarile au fost sistate. Potrivit directorului de comunicare al Bechtel, Bogdan Sgarcitu, compania a lucrat o vreme scotand bani din propriul buzunar - aproximativ 100 de milioane de euro.

    SITUATIA FINANCIARA. La randul sau, presedintele PD, Emil Boc, a declarat in iunie, ca a intervenit pentru deblocarea a 10 milioane de euro, care sa fie folositi pentru continuarea lucrarilor la autostrada si ca a reusit acest lucru in ciuda situatiei foarte delicata in care se afla bugetul Ministerului Transporturilor dupa inundatiile din Banat.

    In prezent, Ministerul Finantelor a accesat un credit de 100 de milioane de euro de la Banca Raiffeisen, pentru Bechtel, iar Guvernul a prevazut in buget, pentru anul viitor, inca 100 de milioane de euro. Acesti bani nu au intrat, cel putin deocamdata, in conturile companiei.

    LA COTA DE AVARIE. Reprezentantul companiei americane, Bogdan Sgarcitu, a explicat, ieri, pentru Jurnalul National, ca Bechtel mai are pe statele de plata aproximativ 80 de angajati, majoritatea ocupandu-se cu munca de birou, dar si muncitori care intretin lucrarile efectuate pana in acest moment.

    In anul 2005, total compromis din punctul de vedere al graficului initial, s-a lucrat in Cluj si Bihor la terasamente si turnari de betoane. "Din iunie, motoarele s-au redus mult. Nu putem spune ca am stat absolut degeaba, dar volumul de munca este insignifiant fata de ce ar fi trebuit sa facem. S-a facut extrem de putin din ceea ce se planificase, iar acum principalele lucrari sunt cele de conservare", a explicat Sgarcitu.

    Acesta a mai explicat ca prima transa de exproprieri s-a incheiat si ca Guvernul a dat si cea de-a doua hotarare referitoare la demararea actiunilor de intrare in posesie a terenurilor pe care va trece autostrada. Dar a doua runda de exproprieri nu a inceput inca. De asemenea, nici alte utilaje nu au fost achizitionate anul acesta, pentru ca nu a fost necesar, volumul de munca fiind foarte mic.

    DE REVELION? In legatura cu finalizarea negocierilor, Bogdan Sgarcitu spune ca nu poate preciza decat ca "o parte consistenta a discutiilor se va incheia saptamana aceasta si ca exista un acord de principiu, care trebuie formalizat. Apoi, va mai avea loc o runda de negocieri, dar de data aceasta pe chestiuni secundare. Dar este evident ca exista vointa din partea celor doua ministere de a incheia discutiile pana la sfarsitul anului si speram ca anul viitor sa fie unul plin din punctul de vedere al lucrarilor".

    AVANS
    "De exemplu, daca pentru 2006 sunt 100 milioane de euro, Bechtel poate solicita un avans de 30%, adica 30 de milioane de euro, pe care il justifica prin lucrari la 31 decembrie 2006" - Gheorghe Dobre, ministrul Transporturilor

    INTELEGERE LA SFARSIT DE AN
    Renegocierea contractului de executie pentru Autostrada Brasov-Bors cu firma Bechtel se afla intr-un stadiu avansat, a declarat recent ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre. Potrivit acestuia, este posibil ca pana la sfarsitul acestui an sa se semneze un acord intre cele doua parti, astfel incat lucrarile sa poata fi reluate anul viitor. "Mai multe prevederi ale acestui contract se renegociaza pentru a fi conforme cu legislatia din Romania. Problema avansului acordat catre compania Bechtel este doar un punct din cadrul acestor negocieri", a mai precizat ministrul. Conform spuselor sale, cei de la Bechtel au inteles si vor intra pe procedura romaneasca a avansului, ceea ce inseamna plata unui avans anual catre companie, Bechtel urmand sa justifice lucrarile la sfarsitul fiecarui an. Fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, spune ca la vremea demararii proiectului se puteau asigura 300 milioane de euro pe an de la buget, ceea ce facea posibila terminarea lucrarilor in opt ani, dar estimeaza ca in acest ritm, cu cate 100 milioane de euro pe an, Autostrada Transilvania se va finaliza in 24 de ani. (Iohanna Onaca Purdea)

    GRAFICUL INITIAL AL LUCRARILOR
    RUTA. Autostrada Brasov-Bors se intinde pe o distanta de 415 km
    Tronson / Demararea lucrarilor / Finalizare
  • 2B: Campia Turzii - Cluj Vest (Gilau) - 54 km / iunie 2004 / decembrie 2008
  • 3C: Suplacu de Barcau - Bors - 64 km / iunie 2004 / decembrie 2008
  • 2A: Ogra (Tg. Mures) - Campia Turzii - 36 km / planificat initial: iulie 2005 / iunie 2006
  • Citeşte mai multe despre:   special,   anul,   iunie,   romania,   lucrările,   declarat,   gheorghe,   româniei,   milioane,   bechtel,   autostradă,   lucrărilor,   ministru,   circa,   transporturilor,   ministrul,   guvernul,   fonduri,   explicat,   miron mitrea,   dobre,   finantare,   sfarsitul,   guvernul romaniei

     



    Mai multe titluri din categorie

    Urinarea cu sânge la bărbaţii este un semnal de maximă alarmă

    Urinarea cu sânge la bărbaţii este un semnal de maximă alarmă
    Infecțiile urinare sunt afecțiuni destul de frecvente și oamenii, de multe ori, le ignoră sau trec cu vederea unele simptome care reprezintă o urgență. Care este semnalul de alarmă cel mai convingător pentru ca...

    Tragedia de la „Victor Babeș”. Aritmetica sinistră a pandemiei. Cine numără morții și cine numără banii

    Tragedia de la „Victor Babeș”. Aritmetica sinistră a pandemiei. Cine numără morții și cine numără banii
    Galerie Foto Contrar afirmațiilor ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, care a precizat că l-a sunat personal pe comisarul-șef Radu Gavriș, pentru a-l încunoștința despre tragedia de luni după-amiază de la Spitalul...

    Drepturile omului, Colanul și tichia de mărgăritar pentru statul român

    Drepturile omului, Colanul și tichia de mărgăritar pentru statul român
    Galerie Foto Într-o țară în care drepturile omului sunt încălcate sistematic de instituțiile statului, iar  condamnările la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg împotriva statului român curg...

    Dublu nepotism marca PNL la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

    Dublu nepotism marca PNL la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate
    Galerie Foto Chiar în timp ce instituțiile din subordinea sa se pregăteau să evacueze Spitalul „Foișor”, din București, trimițând acasă, cu mașinile personale, bolnavii internați, pentru a transforma, noaptea, pe...

    Dictatura USR-PLUS: ministrul Vlad Voiculescu decide, numește și aprobă

    Dictatura USR-PLUS: ministrul Vlad Voiculescu decide, numește și aprobă
    Profitând de starea de alertă, Vlad Voiculescu instaurează dictatura în sistemul de sănătate. USR-PLUS acuză PSD pentru oroarea de la Spitalul Foișor, pe motiv că directorul numit politic de partidul care acum...

    Credite bancare uriașe, cu garanții de stat, luate de o firmă din Vaslui, pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

    Credite bancare uriașe, cu garanții de stat, luate de o firmă din Vaslui, pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19
    Știrea financiară a anului pandemic vine de la Vaslui, unde una dintre cele mai importante companii care activează în domeniul aprovizionării și distribuirii inputurilor pentru agricultură, adică pesticide,...

    „Nedeplasabilii” fug mai repede decât caravana de vaccinare

    „Nedeplasabilii” fug mai repede decât caravana de vaccinare
    Doi oameni vaccinați dintr-o listă de 75. O primărie cu doar un angajat vaccinat. Caravana de vaccinare s-a întors, în Argeș cu multe dintre dozele de ser pe care le avea pregătite să imunizeze persoane...

    Disperare. Stelian Ion se gândește la o nouă OUG împotriva Referendumului pe justiție

    Disperare. Stelian Ion se gândește la o nouă OUG împotriva Referendumului pe justiție
    Galerie Foto Pentru a doua oară de la preluarea mandatului, ministrul USR-ist al Justiției, Stelian Ion, analizează posibilitatea emiterii unei Ordonanțe de Urgență în domeniul justiției, în ciuda faptului că, pe data de 26...

    Big Brother pentru „UEFA 2020”, în București: recunoașterea huliganului în două secunde

    Big Brother pentru „UEFA 2020”, în București: recunoașterea huliganului în două secunde
    Galerie Foto Ministerul Afacerilor Interne, prin direcția de resort, a atribuit, la finalul lunii trecute, o parte dintr-un contract aferent achiziției unui sistem mobil de gestionare în timp real a fluxurilor de participanți, la...

    S-a înființat Guvernul Cîțu 3 și’un sfert, care vrea să aducă normalitatea în România, de Ziua Copilului

    S-a înființat Guvernul Cîțu 3 și’un sfert, care vrea să aducă normalitatea în România, de Ziua Copilului
    Florin Cîțu poate candida cu succes pentru Cartea Recordurilor, fiind primul premier care conduce nu unul, nu două, nu trei, ci chiar trei guverne și un sfert. Cabinetul pe care îl conduce oficial este format din tr...

    Să trăiți, dom’ procuror! Mizele uriașe ale trecerii Poliției în subordinea Parchetelor

    Să trăiți, dom’ procuror! Mizele uriașe ale trecerii Poliției în subordinea Parchetelor
    Galerie Foto Scandalul iscat de intenția ministrului Justiției, Stelian Ion, de a muta, din pix, Poliția Judiciară de la Ministerul Afacerilor Interne în subordinea procuraturii este speculat politic de una dintre asociațiile...
    Serviciul de email marketing furnizat de