Maria Tănase, comoara noastră fără sfîrşit

DELICIU ● Al treilea CD conţine piese cîntate în limba franceză
În urmă cu un an, Jurnalul Naţional punea într-o altă lumină viaţa poate celei mai valoroase, adulate şi misterioase interprete din România, Maria Tănase. "Alcov şi spionaj" şi "Măria cîntecelor", cele două Ediţii de Colecţie cu CD-uri, n-au potolit setea iubitorilor de muzică bună şi poveşti spumoase de viaţă.

DELICIU ● Al treilea CD conţine piese cîntate în limba franceză
În urmă cu un an, Jurnalul Naţional punea într-o altă lumină viaţa poate celei mai valoroase, adulate şi misterioase interprete din România, Maria Tănase. "Alcov şi spionaj" şi "Măria cîntecelor", cele două Ediţii de Colecţie cu CD-uri, n-au potolit setea iubitorilor de muzică bună şi poveşti spumoase de viaţă.

Luni, 16 iunie, Jurnalul Naţional revine cu un al treilea CD de Colecţie, însoţit de alte cîteva istorioare. Mulţi se întreabă de ce încă o Ediţie Maria Tănase? Răspunsul este simplu: atît viaţa, cît şi muzica Măiastrei sînt inepuizabile. Şi, de ce să nu recunoaştem, vrem să reedităm succesul primelor Colecţii. Acest succes se datorează cititorilor care şi-au dorit-o pe Maria în casele lor.

ALEGERE. Am primit la redacţie nenumărate confirmări şi reacţii că Marea Doamnă a cîntecului românesc este mai apreciată în zilele noastre, deşi trăim într-o societate sufocată de nonvalori. Maria Tănase deschide seria Ediţiilor de Colecţie de Aur pe care Jurnalul Naţional, la 15 ani, o oferă cititorilor săi. Dintre toţi cei cărora le-am dedicat Ediţii de Colecţie, i-am ales pe Gabi Luncă, Ileana Sărăroiu şi Tudor Gheorghe, bazîndu-ne nu doar pe succesul de marketing, ci şi pe impactul emoţional asupra publicului.
Titu Maiorescu spunea: "Păzeşte-te a doua zi după un succes". Noi ne-am "păzit" în fiecare a doua zi după un succes continuînd munca de restaurare a vieţii şi a operei marilor valori ale României.

CENZURA. O restaurare a vieţii Mariei Tănase încerca să facă, în 1986, regizorul Laurenţiu Damian (astăzi prorector al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" din Bucureşti). "Imaginea Mariei era proiectată prin mărturiile celor care au cunoscut-o îndeaproape şi care i-au supravieţuit – spune regizorul. Printre ei, Gică Petrescu, actriţa Aurora Şotropa, compozitorul Henry Mălineanu, sora Aurelia Tănase, «rivala» Ioana Radu, şoferul personal al Mariei. A rezultat un documentar de 46 de minute." În varianta sa integrală, filmul a fost interzis de cenzură de peste 50 de ori şi nu a fost văzut ecranul cinematografelor pînă în 1990. Pentru îndrăzneala de a o scoate pe Maria din uitare, tovarăşii l-au retrogradat disciplinar pe Damian, acesta fiind nevoit şase luni să fie un simplu electrician la studioul Sahia.

BOCETUL. De numele Mariei Tănase se leagă şi debutul cinematografic al lui Florin Piersic, în coproducţia francezo-română "Ciulinii Bărăganului". "Bucuria mea a fost nu atît faptul că am jucat în film în care, după părerea mea, nu eram grozav, dar eram cel mai tînăr din distribuţie, ci faptul că jucam alături de actori cunoscuţi, precum Nicolae Tomazoglu, Matei Alexandru, Marcel Anghelescu, Mihai Berechet – povesteşte Piersic. O poveste care a intrat într-o mică sau într-o mai mare istorie a fost întîlnirea cu marea noastră cîntăreaţă Maria Tănase. Care în film o juca pe «mama mea». N-am să uit niciodată scena împreună cu ea şi scena morţii mele, cînd ea bocea pe trupul meu, într-un sat, Ciocăneşti, pe lîngă Bucureşti, unde s-au filmat exterioarele."

LA DESPĂRŢIRE
"Le doresc viaţă lungă şi sănătate tuturor acelor pe care i-am cunoscut, chiar dacă unora le-am stat greu în drum şi au considerat să mă cunoască după placul lor şi nu după caracterul şi firea mea. Îmbrăţişez pe toţi şi doresc să le fie viaţa îmbelşugată"
din testamentul Mariei Tănase

CONTRADICŢIE
"Purta pe scenă rochii frumoase. Nu pregeta să cheltuiască o bună parte din cîştig în mîndria ei de interpretă a celui mai pur cîntec popular. În viaţa de toate zilele rămînea însă aceeaşi modest înveşmîntată fată a moşului Tănase"
Harry Brauner, etnomuzicolog

PRETENŢIOASĂ
"Era exagerat de pretenţioasă, un chin pentru biata servitoare. Mătuşa nu era deloc prietenă cu praful, ei însăşi îi plăcea să deretice prin casă. Iubea să-şi aranjeze rochiile şi costumele naţionale. Avea multe, multe şi le ţinea în lăzi de zestre ardeleneşti"
Ştefania, nepoata Mariei

VEŞNICIE
"Nestinsă să-i fie amintirea, să nu plîngem, aşa cum a dorit, să ne închipuim că a plecat undeva prin ţară şi,  de cîte ori o s-o auzim, să ne bucurăm că făpturilor asemenea ei le este dat să trăiască veşnic..."
Eugen Barbu, scriitor

Cea mai înaltă distincţie franceză: "Grand prix du monde"

CD-ul care însoţeşte Ediţia de Colecţie de luni conţine patru piese cîntate în limba franceză: "Tien, tien, tien et na!" ("Iac-aşa!"), "La malediction d’amour" ("Cine iubeşte şi lasă"), "Danse montagnarde" ("Uhăi, bade"), "Doina". Textele acestor piese au fost traduse de cumnata Mariei Tănase, Nicole Sachelarie, şi înregistrate, în România, pe un vinil EP. Prin anii ’50 ar fi trebuit să-i apară albumul şi la Paris. Din motive necunoscute, apariţia s-a produs după moartea artistei. Discul a fost recompensat, postum, cu una dintre cele mai înalte distincţii franceze, "Grand prix du monde".