Martori doar pe hartie

Peste zece persoane - martore in procese penale, care au furnizat anchetatorilor informatii determinante pentru descoperirea unor retele criminale periculoase - si familiile acestora se afla incluse in programe de protectie. Pe de alta parte, politistii se plang de faptul ca legea ar trebui imbunatatita pentru a putea fi aplicata si in realitate.

IN UMBRA. Politistii arata ca legea pentru protectia martorilor ar trebui imbunatatita

Conform declaratiilor chestorului Mihai Gheorghe, directorul Oficiului National pentru Protectia Martorilor (ONPM), informatiile furnizate de majoritatea romanilor inclusi in programe de protectie au dus, printre altele, si la anihilarea unor retele de trafic de droguri. Insa nu a fost necesara si schimbarea identitatii, a domiciliului sau a infatisarii pentru vreunul dintre martorii inscrisi in programele de protectie. Reamintim insa ca politistii de la Antidrog au declarat Jurnalului National ca, in general, legea exista mai mult pe hartie, numarul cazurilor putand fi mult mai mare, daca ar exista si in realitate o protectie reala a martorilor. "Este dificil sa-l pui pe martor fata in fata cu un traficant de droguri sau cu rude ale acestuia, avand in vedere faptul ca este riscant", se plang politistii de la Crima Organizata si Antidrog.

CE ZICE LEGEA. Legea numarul 682/2002 privind protectia martorilor reglementeaza asigurarea protectiei si asistentei martorilor a caror viata, integritate corporala sau libertate este amenintata ca urmare a detinerii de catre acestia a unor informatii ori date cu privire la savarsirea unor infractiuni grave, pe care le-au furnizat sau au fost de acord sa le furnizeze organelor judiciare si care au un rol determinant in descoperirea infractorilor si in solutionarea unor cauze.

INFRACTIUNI GRAVE. Programele de protectie se refera la audierea unor martori numai in cazul unor infractiuni foarte grave, cum sunt cele din domeniul crimei organizate, infractiuni la adresa sigurantei statului, terorism, spalare de bani sau coruptie. "Este vorba numai despre infractiuni pentru care pedeapsa prevazuta de lege este de minimum zece ani de inchisoare si despre recuperarea unui prejudiciu de cel putin 50.000 de euro", a precizat Gheorghe. Aceeasi sursa a adaugat ca pot fi incluse in programele de protectie persoanele care au calitatea de martor, potrivit Codului de Procedura Penala, ori nu au nici o calitate procesuala, numai daca declaratiile, informatiile ori datele furnizate de acestea au un caracter determinant in aflarea adevarului in cauzele privind infractiuni foarte grave sau in prevenirea producerii unor infractiuni grave sau recuperarea unor prejudicii. Pe langa acestea mai pot fi introduse in aceste programe persoanele care iau cunostinta cu totul intamplator despre comiterea unor infractiuni, dar si persoanele care furnizeaza informatii importante si care executa o pedeapsa cu inchisoarea. De asemenea, pentru a fi incluse in astfel de programe, martorii trebuie sa se afle intr-o stare de pericol, "adica sa existe pentru ea, membrii familiei sale ori persoanele apropiate o amenintare directa cu privire la viata, integritate corporala sau libertate", a mai adaugat Gheorghe.

PEDEAPSA LA JUMATATE. Aceste persoane beneficiaza de o reducere a pedepsei la jumatate, deoarece legea se refera, in special, la persoanele care participa la comiterea de infractiuni, sunt coautori la comiterea faptelor, sunt persoane care fac parte din organizatii criminale, a explicat directorul ONPM. De exemplu, la o pedeapsa pe viata poti beneficia de reducerea la jumatate din maximum prevazut de lege, adica jumatate din 25 de ani - 12 ani si jumatate de inchisoare. O persoana care doreste sa fie inclusa in astfel de programe - pentru ca, potrivit legii, martorii pot fi inclusi in programe de protectie numai cu acordul lor - se poate adresa direct ONPM, care trebuie sa ia masuri de protectie atat pentru ea, cat si pentru familia acesteia sau persoanele de care aceasta este legata afectiv. Daca se adreseaza procurorului, acesta solicita ONPM includerea martorului in programul de protectie.

INVESTIGATII. Dupa o serie de investigatii, ONPM decide daca este de acord sau nu cu includerea martorului intr-un astfel de program. Mihai Gheorghe a explicat ca este nevoie de aceste investigatii, deoarece martorul poate incerca sa insele anchetatorii, informatiile furnizate de el pot sa nu fie determinante si pot fi obtinute de anchetatori si prin alte metode sau, daca includerea in program se refera la recuperarea unui prejudiciu, ONPM trebuie sa verifice daca suma care urmeaza sa fie recuperata merita cheltuielile facute cu protejarea martorului. Dispunerea includerii in program si aplicarea masurilor de protectie si asistenta se face prin ordonanta emisa de catre procuror, respectiv printr-o incheiere de sedinta a instantei de judecata, a mai spus Gheorghe.

OPERATII SI NU PREA. Masurile de protectie ce pot fi prevazute, singure sau cumulate, in schema de sprijin sunt: protectia datelor de identitate a martorului protejat in timpul audierii; protectia declaratiei acestuia data pe parcursul cercetarilor (martorului i se poate lua declaratia sub alte date de identitate, care nu vor fi deconspirate in faza de judecata); ascultarea martorului protejat prin distorsionarea imaginii si vocii si sub o alta identitate de catre organele judiciare; protectia martorului aflat in stare de retinere, arestare sau executarea unei pedepse privative de libertate, de catre personalul care administreaza locul de detinere; masuri de siguranta sporite la domiciliu, precum si de protejare a deplasarii la si de la anchetatori. Masurile pot merge pana la schimbarea domiciliului sau resedintei, a identitatii si chiar a infatisarii. "Din discutiile pe care le-am purtat cu medici specialisti in chirurgie plastica, schimbarea infatisarii nu poate fi realizata intotdeauna, deoarece nu orice operatie de schimbare estetica poate reprezenta schimbarea infatisarii", a mai spus directorul ONPM.

DECONSPIRARE SANCTIONATA. "Cand nu avem timp sa facem schema de sprijin, masurile de protectie sunt luate imediat de politia locala, apoi se solutioneaza includerea in programul de protectie. Masurile de urgenta se mentin insa si dupa includerea in program", a explicat Gheorghe. El a mai adaugat ca legea sanctioneaza deconspirarea martorului. Astfel, deconspirarea martorului protejat ori divulgarea de informatii care pot duce la identificarea acestuia reprezinta o infractiune care se pedepseste cu inchisoare de la unu la cinci ani, iar daca a survenit decesul martorului pedeapsa poate ajunge la 25 ani de inchisoare. Programul de protectie inceteaza la cererea expresa a martorului protejat sau din initiativa oricarei institutii implicate in aplicarea legislatiei privind protectia martorilor. "Programul de protectie nu dureaza toata viata martorului. Din experienta reprezentantilor institutiilor similare din strainatate, cu traditie in astfel de programe, poate dura un an si ceva, maximum doi. Cele mai multe astfel de programe sunt foarte scurte", a spus directorul ONPM.

CONTINUARE: Portul Constanta, bulevardul drogurilor