Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Constituțională urmează, astăzi, să se pronunțe cu privire la obiecția de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților, înaintată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Asta, după ce, două termene la rând, judecătorii instanței de contencios constituțional au amânat să se pronunțe pe acest dosar. Deși proiectul de lege este plin de vicii de neconstituționalitate, din partea Guvernului s-a acreditat ideea că, dacă legea pică la CCR, România riscă să piardă fondurile din PNRR. Teză desființată, odată cu consumarea Consiliului ECOFIN. Executivul are, însă, parte de o a doua opoziție venită tot de la ÎCCJ, pe tema legii privind pensiile private, lege care a fost, de asemenea, atacată de instanța supremă la CCR. Și de această dată, pe surse, reprezentanții Executivului amenință că dacă legea pică la CCR, se periclitează aderarea României la OCDE.
După ce ÎCCJ a atacat la CCR acest pachet, unii reprezentanți ai Coaliției au răspândit în spațiul public ideea că de verdictul pe care CCR urmează să-l dea depind stabilitatea guvernamentală și chiar finanțarea prin PNRR. Însă, așa cum era deja de așteptat, Consiliul ECOFIN a demontat teza că finanțarea României din PNRR depinde de reforma pensiilor magistraților. Numai că suspendarea Jalonului nr. 215 din PNRR, invocată pentru justificarea modului în care Guvernul Bolojan a redactat această reformă, are, de fapt, legătură cu eșecul statului român în ceea ce privește supraimpozitarea pensiilor de serviciu mari și foarte mari aflate în plată, și nicidecum cu reformarea pensiilor viitoare ale magistraților.
Reforma pensiilor viitoare ale magistraților a fost încheiată în anul 2023 și a fost deja aprobată de către Comisia Europeană. Acest lucru a fost subliniat și de către Consiliul Legislativ, care a reclamat, în avizul negativ adoptat, că o nouă decizie asupra acestor pensii încalcă caracterul definitiv al măsurilor adoptate în îndeplinirea jaloanelor din PNRR, în condițiile în care chiar în jalonul PNRR se solicită Guvernului să respecte deciziile anterioare ale Curții Constituționale.
Lucru confirmat de către CSM, prin intermediul unui comunicat de presă, în care se arată că „potrivit scrisorii Comisiei Europene din data de 25 martie 2025, redeschiderea evaluării pe acest jalon a fost determinată de invalidarea de către Curtea Constituțională a soluției de impozitare progresivă a pensiilor, a cărei implementare ar fi condus la reducerea cheltuielilor pentru plata acestora. Sub acest aspect, Consiliul a subliniat că ar trebui evaluate consecințele modificării Codului fiscal prin Legea nr. 141/2025, intrate în vigoare începând cu data de 1 august 2025, ale cărei efecte asupra cuantumului net al pensiilor de serviciu sunt similare impozitării prevăzute anterior de Legea nr. 282/2023. În aceste condiții, este evident că legea adoptată recent, prin care este din nou modificat substanțial regimul pensiilor de serviciu numai pentru magistrați, nu are nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene, astfel cum rezultă din documentele oficiale ale acesteia”.
Curtea, pusă sub presiunea „factorilor externi”
Același mecanism de a convinge Curtea Constituțională să nu admită sesizările care vizează legile transmise de Guvern Parlamentului pare să fie utilizat și cu privire la legea privind pensiile private. Amintim că, la data de 16 octombrie 2025, Secțiile Reunite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au adoptat Hotărârea nr. 4/2025 și a fost sesizată Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea Legii privind plata pensiilor private - (PL-x nr. 320/2025).
Imediat după ce sesizarea a fost înregistrată, pe surse, reprezentanții Guvernului au lansat în spațiul public teoria conform căreia o eventuală invalidare de către Curtea Constituțională a Legii privind plata pensiilor private pune în pericol aderarea României la Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, unul dintre cele mai ambițioase obiective de politică externă a României.
Potrivit acestor surse, OCDE a instituit următoarea recomandare prioritară, ceea ce reprezintă o condiționalitate de aderare la acest organism: „Adoptarea unei legislații care să definească și să structureze diferitele opțiuni de alocare a activelor acumulate pentru finanțarea pensionării, într-un mod care să asigure coerenţa cu proiectarea fazei de acumulare”.
Teza, demontată chiar de către ÎCCJ în sesizarea formulată
Ei bine, această teză este desființată chiar de către ÎCCJ, în sesizarea înaintată la CCR. Conform sesizării citate, „în condițiile în care expunerea de motive justifică intervenția legislativă prin necesitatea alinierii sistemului de pensii private din România la principiile de bază ale OCDE și absența unei legi care să stabilească organizarea și funcționarea fazei de plată a pensiilor private, fără a prezenta deficiențele care se impun a fi remediate, măsurile de limitare a atributului de dispoziție al dreptului de proprietate privată asupra activului personal și de restrângere a libertății contractuale nu îndeplinesc condițiile de a fi necesare și proporționale pentru realizarea unui scop legitim urmărit”.
Instanța supremă subliniază că „astfel cum este prezentat în expunerea de motive, acumulările realizate prin contribuțiile plătite se regăsesc în conturile individuale ale participanților, astfel că nu există vreun impediment pentru ca acestea să fie acordate participanților fie ca o plată unică, fie eșalonat într-un interval care nu este semnificativ mai mic decât cel de 8 ani prevăzut la art. 60 din Legea adoptată”.
ÎCCJ arată că legea în sine încalcă principiului legalităţii, al securității raporturilor juridice şi al încrederii legitime, prevăzute de articolele 1 alineatele 3 și 5 din Constituţie, pe de o parte, și pe de altă parte, încalcă dreptul la proprietate privată, garantat de dispozițiile articolelor 44 și 136 alineat 5 din Constituție, principiul proporționalității, prevăzut de articolul 53 din Constituție, şi principiul egalităţii în drepturi, prevăzut de articolul 16 alineat 2 din Constituţie.
Lege inaplicabilă, deoarece s-a depășit termenul de intrare în vigoare
Revenind la ziua de astăzi, Guvernul va afla, cel mai probabil, dacă mai are sau nu legitimitatea despre care vorbea premierul Ilie Bolojan în mai multe rânduri de a propune și adopta astfel de reforme. Până la ora închiderii ediției, nu apăruse, încă, pe surse, vreo informare conform căreia CCR ar urma să amâne, pentru încă o dată pronunțarea unei decizii în această chestiune.
Șansele ca această lege a reformei pensiilor de serviciul ale magistraților să treacă de controlul de constituționalitate sunt reduse. Iar unul dintre argumentele pentru care această lege nu poate să fie declarată constituțională este că la articolul VI din legea adoptată de Parlament scrie, negru pe alb, că „prezenta lege intră în vigoare de la data de 1 octombrie 2025”. Iar printre ceea ce ar fi trebuit să intre în vigoare cu 20 de zile înainte ca CCR să se pronunțe se află calendarul stabilit de Ilie Bolojan cu privire la vechimea și la vârsta de pensionare.
Ei bine, cum legea nu a intrat în vigoare la 1 octombrie, aceste prevederi nu mai pot fi aplicabile, întrucât, astăzi, când CCR urmează să se pronunțe, suntem deja în data de 20 octombrie 2025.
Citește pe Antena3.ro
