"Micul Paris" e nesigur

Bulina rosie aplicata pe cladiri nu a fost vazuta cu ochi buni de reprezentantii pietei imobiliare, inca de la aparitia sa. Agentiile s-au temut ca pretul cladirilor vechi se va prabusi. Care este situatia de cand a aparut bulina rosie?

Toate agentiile imobiliare cu care am discutat ne-au declarat ca nu primesc la vanzare blocuri cu bulina. "Chiar daca proprietarii si-au dat jos bulinele noi am facut rost de liste de la Primarie si, daca ne suna un vanzator dintr-un imobil cu probleme, il refuzam si-i comunicam motivul", spune un agent imobiliar. Un altul ne spune scurt: "Ar fi pierdere de vreme sa ma complic sa caut cumparator pentru un asemenea apartament!"

PRUDENTA. Artur Silvestri, presedintele Patronatului Imobiliar, sustine ca "de la aplicarea bulinei nu s-au putut cumpara pe mai nimic apartamente; si nici macar astazi, acest gen de ocazii nu apar frecvent". Totusi, diminuari simtitoare de pret si de interes s-au produs. "Astazi, cine vrea sa cumpere manifesta prudenta la orice cladire cu o oarecare vechime", afirma Silvestri.

"Este gresita ideea ca un bloc nou este neaparat stabil si solid, opineaza seful patronatului din imobiliar. Si asta fiindca vechimea cladirii nu este singurul criteriu in alegerea unei case. Important este si terenul pe care imobilul este ridicat." "Bucurestenii se asaza in fostele albii de rauri si de lacuri, astazi secate, si pe terenuri recuperate prin adaos de pamant peste gunoaie, balegar si argila din caramidariile de odinioara", sustine el. Expertiza cladirii este singura care trebuie sa hotarasca daca acea cladire este rezistenta seismic sau nu.

"Ca urmare a dezvoltarii sale urbane deosebite in perioada 1920-1940, care a statuat trecerea la cladiri inalte in zona centrala, s-a ajuns si la vulnerabilitati structurale specifice cladirilor de beton armat din epoca. Cladirile inalte realizate in acele perioade s-au dovedit vulnerabile la cutremure, nu corespund normelor actuale si prezinta pericol grav de avariere si prabusire la miscari seismice puternice", ne-a declarat inginerul Emil-Sever Georgescu, de la Institutul National de Cercetari in Constructii (INCERC). "Concentrarea in zona centrala a avarierilor la cladiri inalte in 1940, neglijata si insuficient analizata la vremea respectiva, a constituit cauza generica a prabusirilor multor cladiri din aceeasi generatie la cutremurul din 4 martie 1977", mai spune Georgescu. De-abia incepand cu anii 1943, cladirile au fost proiectate tinandu-se cont de riscul seismic.