Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Seceta devine un fenomen tot mai extins în România. Nu mai puțin de 7 milioane de hectare de teren agricol au un deficit cronic de apă, iar deșertificarea a devenit deja vizibilă în multe zone, cum ar fi, de exemplul, sudul Olteniei. Țara noastră are de aproape 20 de ani o strategie pentru reducerea efectelor secetei, care a fost actualizată anul trecut, dar rezultatele sunt încă insesizabile. Peste 100.000 de hectare s-au transformat deja în deșert sau sunt în proces de deșertificare, în special în sudul țării, în zone precum Câmpia Română, Dobrogea și sudul Moldovei, potrivit unui raport al Ministerului Mediului.
Responsabil pentru gestionarea strategiei este chiar Ministerul Mediului, dar de-a lungul anilor acesta a fost extrem de opac în ceea ce privește comunicarea pe acest subiect. Despre modul în care a fost aplicată strategia și rezultatele obținute vom afla însă de la Curtea de Conturi, care are în această perioadă în derulare un audit pe această temă la Ministerul Mediului.
Strategia urmăreşte prevenirea şi diminuarea proceselor negative ale deşertificării şi degradării terenurilor până în 2030. România este situată într-o zonă de climă excesiv continentală, cu secete pedologice prelungite, iar creşterea din ultimii 10 ani a temperaturilor medii anuale cu 0,2 - 0,6°C şi scăderea precipitaţiilor cu 10 - 15 mm faţă de mediile multianuale, pe fondul scăderii actuale a geosistemului, relevă tendinţa clară a intensificării şi extinderii fenomenelor de deşertificare şi degradare a terenurilor, în special în zonele de sud şi est ale ţării. O treime din teritoriul României şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare. Studiile oficiale arată că în România riscul de deșertificare afectează aproape 40% din suprafața agricolă, iar pierderile în sud se ridică la circa 1.000 ha anual.
Am ratat ținta de împădurire
Împădurirea terenurilor degradate este unul din obiectivele majore ale strategiei de combatere a secetei, în condițiile în care este singura măsură eficientă de luptă împotriva deșertificării. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara noastră s-a angajat să împădurească și să reîmpădurească o suprafață de 26.000 de hectare de teren, pentru care are la dispoziție 460 de milioane de euro, dar nu a reușit să facă acest lucru decât pe circa 10.000 de hectare. Pentru neîndeplinirea acestei ținte din PNRR, țara noastră riscă penalități de până la 176 de milioane de euro.
De asemenea, pentru pepiniere avem prevăzute 50 de milioane de euro în PNRR, care trebuit să ducă la realizarea a 90 de pepiniere, dar până în prezent au fost realizate ceva mai puțin de 40.
Legea apelor, de asemenea jalon în PNRR, urmează să fie adoptată pentru a sprijini finanțarea infrastructurii împotriva inundațiilor și a răspunde problemelor tot mai acute generate de secetă și deșertificare.
Ultimul raport al Curții a pus tunurile pe Ministerul Agriculturii
În vara anului 2023 Curtea de Conturi a mai publicat un raport pe tema combaterii deșertificării, atunci auditul vizând Ministerul Agriculturii. Concluzia inspectorilor era una foarte clară: deșertificarea nu a fost combătută în ultimii 20 de ani de Ministerul Agriculturii. De asemenea, ministerul nu a elaborat şi implementat o strategie națională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigații, desecare-drenaj și combatere a eroziunii solului, în scopul prevenirii şi înlăturării acțiunii factorilor de risc. Raportul arăta că România este una dintre ţările membre UE afectate serios de deşertificarea solului şi că principalele regiuni geografice susceptibile la degradarea solului prin aridizare (secetă) şi posibilă deşertificare sunt:
- Câmpia de Vest, unde 1.497.560 de hectare se află sub risc de secetă şi deşertificare;
- Podişul Transilvaniei, unde doar 687.608 hectare sunt supuse riscului de degradare prin secetă şi deşertificare;
- Câmpia Română, Podişul Moldovei şi parţial Dobrogea prezintă riscul cel mai mare de deşertificare şi degradare prin secetă a solului, pe o suprafaţă totală de 8.312.706 hectare.
Citește pe Antena3.ro
