Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Abandonul școlar timpuriu și gradul scăzut de educație, numărul tot mai mare de persoane inactive care caută un loc de muncă, riscul ridicat de sărăcie, în special în zona rurală etc. sunt principalele motive care generează această situație ce persistă de zeci de ani. Autoritățile mai mult mimează interesul pentru limitarea acestor fenomene, iar ultima mostră în acest sens este oferită de proiectul Strategiei naționale pentru formarea adulților 2023-2027.
Proiectul a fost elaborat de Ministerul Muncii și el își propune „alinierea acțiunilor și măsurilor de politici privind piața muncii, educația, formarea, cercetarea, dezvoltarea într-un mod coerent și convergent, pentru a oferi tuturor adulților acces la consiliere, calificare specializare/perfecționare a competențelor necesare pentru tranzițiile actuale și răspuns la provocările actuale, într-o manieră echitabilă și incluzivă, astfel încât nimeni să nu fie exclus”. La nivel declarativ, documentul elaborat în birourile luxoase ale Ministerului Muncii sună bine, dar de la firul ierbii convergența și maniera incluzivă invocate se vor dovedi rapid un eșec. De fapt, elaborarea noii strategii este o obligație a fiecărei țări comunitare care derivă din planul european pentru învățarea în rândul adulților (2021-2030) adoptat de Consiliul UE.
Se ignoră mentalitatea celor cărora li se adresează
Noua strategie vizează, în general, persoanele cu un nivel scăzut de educație, aflate în comunități sărace. Acestea au pierdut de mult contactul cu piața muncii, asta în cazul în care l-au avut vreodată. Șansele ca ele să-și găsească un loc de muncă sunt foarte mici, asta și pentru că interesul este extrem de scăzut. Pentru această categorie de persoane a se angaja pe salariul minim pe economie este neinteresat, în condițiile în care asistența socială oferită de stat este mult mai atractivă. Unii dintre ei își completează veniturile, oferite cu larghețe de stat, cu munca la negru. Cel puțin în zona rurală acesta este un fenomen generalizat, care se desfășoară sub privirile indulgente ale administrațiilor locale. Anchetele sociale pe care acestea sunt obligate să le facă sunt mai mult de formă, cât despre munca în folosul comunității pe care aceste persoane ar trebui să o presteze pentru a beneficia de ajutoare sociale, este mai mult o glumă. Totul stă în pixul primarului, iar într-o perioadă în care bat la ușă alegerile, situația nu are nicio șansă să se modifice. Pe această realitate și mentalitate de veșnic asistat social ar fi trebuit să se fundamenteze noua strategie socială, dar ele sunt ignorate.
Țintele pentru 2030 stabilite la nivel UE privind participarea adulților la activități de învățare sunt următoarele: cel puțin 47% dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani ar trebui să fi participat la activități de învățare în ultimele 12 luni, până în 2025; cel puțin 60% dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani ar trebui să fi participat la activități de învățare în ultimele 12 luni.
Comunitățile de romi, după propriile reguli
Situația este și mai gravă în rândurile comunităților de romi, iar a vorbi despre învățarea continuă în cazul lor este ca și cum ai pune carul înaintea boilor. Aproximativ 20% dintre copiii romi nu au trecut pe la școală niciodată, iar 30% o abandonează rapid. Căsătoriile timpurii, mamele minore, abandonul școlar sunt fenomenele care persistă în comunitățile de romi, dar autoritățile statului, inclusiv Poliția națională și cea locală, preferă să ignore aceste lucruri. Deși nu există statistici în ceea ce privește gradul de ocupare al romilor, acesta este însă extrem de scăzut. Decât să muncească în țară, mulți dintre ei preferă să plece în străinătate pentru a face bani, de multe ori nu tocmai legal și nu de puține ori presa din Occident a relatat despre comportamentul acestora, care deranjează.
Cifra 34,7% dintre persoanele cu vârsta între 15-64 de ani și un grad scăzut de educație erau ocupate în 2021.
Acordarea de stimulente, mai târziu
Dacă proiectul prezidențial „România educată” este un eșec, Guvernul vrea să compenseze cu o altă propunere. Ministerul Muncii vrea să redeseneze acest tablou sumbru prin „crearea unei culturi a învățării”. Pentru atingerea acestui obiectiv direcțiile de acțiune ale strategiei sunt conștientizarea adulților privind beneficiile formării pe tot parcursul vieții, modularizarea programelor de formare, extinderea serviciilor de evaluare a competențelor dobândite anterior prin introducerea de noi instrumente de evaluare și acordarea de stimulente persoanelor adulte pentru a participa la cursuri. Aceasta este singura măsură care cu adevărat ar putea schimba actuala situație. Pentru aceasta însă mai trebuie răbdare. Proiectul strategiei precizează că abia în perioada 2024-2026 va fi elaborat un act normativ pentru acordarea lor, ceea ce înseamnă că cel mai probabil din 2027 putem vorbi despre aceste recompense, asta dacă între timp proiectul nu moare.
Managementul carierei pentru persoane fără nicio carieră
Dezvoltarea unei rețele naționale de centre/puncte de furnizare a serviciilor de management al carierei pentru adulți și finanțarea serviciilor acestora reprezintă un alt punct forte al strategiei prin care guvernul vrea să crească nivelul de cunoștințe al populației adulte. Termenul de creare al acestei rețele este perioada 2024-2027, iar pentru aceasta vor fi utilizate fonduri europene. Aceste centre vor trebui duse aproape de zonele unde trăiește cea mai mare parte a persoanelor vizate de strategie, adică în mediul rural și în special în comunități izolate. Cine le va deservi, cum vor funcționa sau ce vor face concret rămâne însă un mister pe care strategia nu ni-l dezvăluie.
Ce ne spun statisticile
- Între 2000 și 2017, populația României a scăzut de la 22,8 milioane la 19,1 milioane (conform datelor preliminare ale Recensământului populației - ediția 2021) și se preconizează că aceasta va continua să scadă.
- Declinul demografic ridică probleme economice și sociale deosebite, exercitând presiuni nu doar asupra pieței forței de muncă, ci și asupra sistemului de educație, de formare profesională, deoarece se reflectă în creșterea ponderii persoanelor în vârstă.
- România se află aproape de coada clasamentului UE în ceea ce privește proporția persoanelor cu competențe digitale generale de bază sau peste nivelul de bază (31% în 2019, comparativ cu media UE de 56%, conform datelor disponibile).
- Ponderi majoritare în totalul populației active le dețineau persoanele cu nivel mediu de instruire (63,9%), cele de sex masculin (58,5%) și cele cu domiciliul în mediul urban (57,8%). Dintre persoanele active, 98,9% erau în vârstă de muncă (15-64 de ani).
- În funcție de nivelul de instruire, rata de activitate a persoanelor cu nivel superior de educație (universitar de scurtă și lungă durată, inclusiv masterat, doctorat, postdoctorat și studii postuniversitare) este aproape de nivelul maxim, respectiv de 90,3%. Persoanele cu nivel mediu de educație (postliceal de specialitate, liceal, inclusiv treapta I și profesional, complementar sau de ucenici) erau active pe piața muncii în proporție de 67,8%.
În 2021, tinerii, 15-24 de ani, dețineau o pondere semnificativă în totalul șomerilor (459,2 mii persoane), respectiv 24,8%, iar în anul 2022 ponderea tinerilor din totalul șomerilor( 464,4 mii persoane) a fost de 25,5%. (conform datelor INS - AMIGO))
În prezent, între 3 și 5 milioane de români trăiesc și lucrează în străinătate. România se situează între primele 20 de țări de pe glob în clasamentul țărilor cu cea mai mare emigrație, conform Raportului privind Migrația Globală 2022
