Aderarea la Uniunea Europeana ar putea nuanta unele dintre traditiile romanilor din necesitati de igiena si de siguranta alimentara. Pe de alta parte, exista o artilerie grea de traditie romaneasca, la nivel de produse alimentare, cu care Romania s-a inarmat in vederea participarii la vasta piata europeana. Ele sunt produsele de calitate, adevarate marci romanesti.

Asa cum orice stat membru al UE beneficiaza de protectie pentru o lista de produse care-i aduc recunoastere internationala si bani frumosi din exporturi, si Romania are o lista semnificativa de spirtoase, lactate si produse din carne pe post de "zestre" inainte de-a face casa cu Europa.

CU CE NE LAUDAM. Intr-o Uniune cu 25 de state membre si 200 de astfel de produse, Romania isi va face intrarea cu tuica, palinca, vinarsul, mai multe tipuri de lapte, cas, cascaval, branza, lapte batut, telemea, un salam, un carnat, doua feluri de paine, covrigi, placinta si magiun. Produsele au primit protectie din partea Uniunii Europene, in sensul ca Romania il poate actiona in judecata, de pilda, pe fabricantul care scoate pe piata franceza o licoare sub eticheta "Turt de Oas".

NU MAI E VALABILA. Toate bune si frumoase: lista exista, a fost negociata si convenita cu cele 25 de state membre ale Uniunii si ar trebui sa intre in vigoare o data cu aderarea Romaniei. Exista insa si o mica problema, asupra careia atrage atentia secretarul de stat in Ministerul Integrarii Europene, Leonard Orban. "Reglementarile pe baza carora am negociat s-au modificat. Asta inseamna ca Romania va trebui sa prezinte in termen de sase luni de la data aderarii o noua lista a acestor produse. S-au schimbat regulile jocului si se aplica si retroactiv."

O noua lista, noi batai de cap pentru partea romana, de la asociatiile de producatori pana la Ministerul Agriculturii si Ministerul Integrarii. "La intocmirea noii liste trebuie avuta in vedere definitia noua conform careia caracterul specific e conferit de metoda de productie distincta, nu de cea geografica. Daca exista acelasi proces tehnologic si in Mures, si in alte zone, e clar ca e nevoie de o selectie atenta a produselor traditionale, urmarindu-se obtinerea protectiei in UE pentru cele cu valoare specifica aparte, care aduc plus valoare, care pot avea impact pe piata interna a UE. In cazul in care produsele traditionale care respecta cerintele acquis-ului, dar nu vor fi subiectul comertului intracomunitar, este suficienta o protectie nationala. Asta e, in momentul de fata, situatia. Lista actuala nu va ramane intacta", a concluzionat Orban.

INREGISTRARE

Numai un "grup" poate solicita inregistrarea unei denumiri "Grupul" trebuie sa defineasca produsul in concordanta cu o specificatie, respectiv caietul de sarcini Cererea este evaluata la nivel national de autoritatea competenta (Ministerul Agriculturii); o forma scurta a specificatiei tehnice se va publica in Monitorul Oficial Daca nu se inregistreaza obiectii, aplicatia va fi transmisa Comisiei Europene, care o studiaza si da "verdictul".

Intre traditie si accizare

GUSTOASA, ROMANEASCA. Palinca din productia proprie merge direct la suflet

De cum intri in satul Turt, din judetul Satu-Mare, si faci cunostinta cu un osean, esti invitat la un pahar cu palinca. Nu conteaza ca esti obosit, ca ai treburi de facut, ca esti bolnav. Palinca de Turt este leac. Dar doar daca bei un paharel, sau "cui", cum ii spun ei. Daca depasesti aceasta limita, palinca se transforma in boala. Cu aceste vorbe ne-a intampinat Ioan Belbe, primarul acestei asezari plasate pe dealuri acoperite cu livezi uriase de prune "turtesti".

TAINE. Palinca de Turt are micile ei secrete. Primul si cel mai important este apa folosita la racire. Daca aceasta nu este de calitate, atunci nici bautura nu va fi. De aceea, toate palincile sunt plasate langa cursuri de apa. Apoi, una dintre cele mai importante etape ale fabricarii palincii este invartitul borhotului de prune in cazan, astfel incat acesta sa nu se lipeasca. Treaba aceasta este facuta de obicei de femei. In prima faza, din cazan va iesi "vutca", iar apoi, dupa inca o fierbere, palinca. Chiar daca tentatia este mare, nimeni nu gusta din ceea ce iese prima oara pe teava. Acela este spirt, iar taria lui ajunge la 70-80°. Pe la jumatatea procesului apare "floarea palincii", care este votata in unanimitate ca fiind cea mai buna. La sfarsit se face o demonstratie. Daca palinca "tine" margelele de pe marginea paharului, este autentica.

INREGISTRARE. "Am dus palinca la Paris, in Germania, in America. Toti au baut si nimeni nu a zis ce bun este whiskyul asta din Romania, toti au stiut ca este palinca", spune Gheorghe Ciocan, presedintele Asociatiei Patronale a Producatorilor de Palinca din Tara Oasului. Mai mult, Ciocan spune ca, daca nu era recunoscuta in Europa, pana acum palinca de Turt era de mult inregistrata de vecinii nostri din Ungaria.

BAUTURI SPIRTOASE RECUNOSCUTE IN ROMANIA

TUICA: Tuica Zetea de Mediesu Aurit; Tuica de Valea Milcovului; Tuica de Buzau; Tuica de Arges; Tuica de Zalau; Tuica Ardeleneasca de Bistrita; Horinca de Maramures; Horinca de Camarzana; Horinca de Seini; Horinca de Chioar; Horinca de Lapus; Turt de Oas; Turt de Maramures PALINCA: Palinca de Bihor; Rieni Palinca de Bihor; Palinca de Zalau; Palinca de Ardeal; Palinca de Maramures; Palinca Carpatii Apuseni; Palinca Transilvania; Palinca Romaneasca "Tricolor"; Palinca de Brad; Palinca de Banovita; Palinca de Calnau; Palinca Crai Nou; Palinca de Valea Vinului; Palinca de Mediesu Aurit; Palinca de Camarzan; Palinca de Oas; Palinca de Cluj; Palinca de Focsani; Palinca de Dragosloveni; Palinca de Vrancea; Palinca de Jaristea VINARS: Vinars Tarnave; Vinars Vaslui; Vinars Murfatlar; Vinars Vrancea; Vinars Segarcea

PRODUSE ALIMENTARE RECUNOSCUTE IN ROMANIA

Produse din lapte LAPTE: de Dorna; Cedra de Apuseni; de Cluj; de Covasna; de Satu-Mare; de Harghita; de Rarau IAURT: Cedra de Apuseni; de Satu-Mare; Napoca LAPTE BATUT: de Harghita CAS: de Oas; Baschiu; de Alba; de Sibiu BRANZA: de Moeciu; de Fagaras; de Taga; de Nasal; de Vladeasa; de Manastur; de Satu-Mare; de Moldova; de Dorna; de Napoca; de Sibiu; de Alba; de Bistrita; de Homorod; de Bradet; de Rarau; de Covasna; de Sibiu; de Arad; de Satu-Mare; de Harghita CASCAVAL: de Rucar; de Bobalna; de Tarnita; de Dej; de Moeciu; de Vidraru; de Mateias; de Rausor; de Satu-Mare; de Carei; de Napoca; de Harlau; de Dobrogea; de Fetesti; de Penteleu; de Harghita; de Ciuc; de Sibiu; de Rarau; de Rucar; de Bradet; de Arges; de Covasna; de Dorna TELEMEA: de Brasov; de Huedin; de Arges; de Carei; de Oas; de Valcea; de Sibiu; de Harghita Produse din carne Salam de Sibiu; Carnati de Plescoi Produse de panificatie PAINE: ardeleneasca cu cartofi; ardeleneasca cu coaja batuta COVRIGI: de Buzau; de Brasov PLACINTA DOBROGEANA Fructe procesate Magiun de prune de Raureni; magiun de prune de Topoloveni