Până acum a fost aproape imposibil de realizat acest deziderat, din cauza contractelor de închiriere a sectoarelor de plajă pe termen prea scurt și în baza unor licitații la care de obicei nici nu au șanse de câștig hotelierii. Tocmai de aceea s-a negociat cu Ministerele Mediului și Economiei sau Turismului, după caz, în ultimii 10 ani, pentru a se modifica în așa fel legislația încât hotelurile de la malul mării să poată administra sectoarele de plajă din dreptul lor sau cât mai aproape - ca la bulgari - astfel încât să poată oferi șezlonguri, umbrele și baruri pe plajă incluse în prețul pachetului turistic.
În 2024 și 2025 au fost scoase la licitație mai multe sectoare de plajă, iar unele contracte au fost semnate pe 10 ani, după ce guvernul anterior a acceptat să crească durata acestor contracte, astfel încât să devină rentabile investițiile făcute de administratori. În Bulgaria, de exemplu, plajele se atribuie pe o durată de 20 de ani, iar cel care a câștigat contractul trebuie să vină cu un plan de dezvoltare pe care să-l respecte, iar dacă nu reușește să realizeze ceea ce a declarat la preluarea sectorului de plajă, nu o mai poate administra în continuare și se reface licitația.
De asemenea, în Bulgaria hotelierii dețin cele mai multe sectoare de plajă și le pot amenaja astfel încât să le includă în pachetele turistice „all inclusive” - adică șezlongurile și umbrelele „gratis” pe care le cer românii și pe litoralul românesc.
Ceva similar au solicitat și hotelierii din România, mai ales după ce au constatat că legea le permite mai degrabă celor din alte domenii de activitate să participe la licitațiile pentru sectoarele de plajă și să le câștige, fiind asociați cu cifră de afaceri mai mare decât poate avea un singur hotel. Astfel au ajuns să dețină plajele și să ofere servicii extrem de scumpe cei care vor să intre în acest tip de afacere doar pentru a obține câștiguri cât mai mari, fără să le pese de imaginea turismului și de competitivitate în raport cu plajele din Bulgaria, Grecia sau Turcia.
Calcule greșite pentru bugetul statului
Același tip de gândire are, însă, și ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Care a constatat că plajele de pe litoralul românesc au fost închiriate în condiții extrem de avantajoase pentru administratori, astfel încât chiria pentru 10 ani putea fi recuperată într-o singură zi de vară din încasările pentru șezlonguri, ceea ce înseamnă că Apele Române - instituția care se subordonează Ministerului Mediului și scoate plajele la licitație - ar putea mări foarte mult tarifele, pentru viitoarele atribuiri.
Ministrul Mediului consideră că sunt pierderi uriașe la bugetul statului, dar nu a calculat și cât se va pierde din creșterea tarifelor și atribuirea suprafețelor de plajă unor antreprenori care vor, la rândul lor, să câștige cât mai mult. Exact aceasta era problema ridicată de hotelieri, care au cerut tarife mai mici, astfel încât banii să ajungă la bugetul statului din turism în condiții mai bune decât cele de până acum și în așa fel încât să se ajungă la o situație comparabilă măcar cu cea din Bulgaria.
Un plan de dezvoltare ignorat de Guvern
La finalul lunii iulie, Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a transmis Guvernului o listă de propuneri pentru îmbunătățirea activității în turism. Pe listă era și o strategie pentru închirierea plajelor, opusă diametral deciziei luate acum de Ministerul Mediului. Hotelierii au cerut modificarea întregii filosofii de închiriere a plajelor, în viitor, venind cu o propunere pe care au mai prezentat-o guvernului în ultimii ani, pentru a fi sprijiniți cei care au spații de cazare pe plajă - anume să se facă atribuirea către hotelieri, la prețuri mici, astfel încât aceștia să ofere servicii gratuite, incluse în pachetele turistice, crescând astfel atractivitatea litoralului românesc pentru români și străini.
La fel cum s-a întâmplat și până acum, în toate guvernele anterioare, Ministerul Mediului nu a colaborat în niciun fel cu Ministerul Economiei Antreprenoriatului și Turismului, iar practicile pentru care erau blamați de către hotelieri șefii de la Apele Române au fost preluate de actualul ministru USR Diana Buzoianu, care vede doar câștigul imediat, din prețul de închiriere, nu și consecințele asupra economiei României care vor fi generate de domeniile conexe.
Principiul „șanse egale pentru toți”
Administratorii de plajă care nu au apucat să participe la noile licitații de după lărgirea plajelor așteptau o prelungire a contractelor, cei mai mulți fiind investitori de pe litoral. Negocierile hotelierilor pentru atribuirea plajelor au picat acum, când Mediului a constatat că se încasează prea puțini bani și că ar câștiga mai mult dacă ar relua licitațiile „cu șanse egale pentru toți”. Doar că aceste șanse egale nu se referă la hotelieri, ci la orice „bișnițar” care poate avea mai multe șanse de a câștiga licitația și va avea un singur scop: să obțină cât mai mulți bani din administrarea acesteia.
Dacă până acum se criticau prețurile astronomice ale șezlongurilor din unele stațiuni, este foarte posibil ca viitoarele prețuri să fie mult mai mari, după noile licitații, mai ales pentru că hotelierii nu vor putea amortiza o astfel de investiție, dacă ar vrea să ofere șezlonguri și umbrele gratuit pentru clienții proprii.
Administraţia Naţională Apele Române a anunțat, la începutul acestei săptămâni, că încep pregătirile pentru organizarea noilor licitaţii publice de închiriere a sectoarelor de plajă cu destinaţie turistică, aflate în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral.
„Pentru sezonul estival 2026, nu vor fi prelungite contractele de închiriere existente, în conformitate cu art. 11 din O.U.G. nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, aprobată cu modificări prin Legea nr. 280/2003, şi art. 48 alin. (1) lit. f) din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. În conformitate cu prevederile legale incidente în materia administrării bunurilor proprietate publică a statului, nu se poate da curs favorabil solicitărilor de prelungire a contractelor de închiriere a sectoarelor de plajă cu destinaţie turistică ce ajung la termen în luna octombrie 2025”, a transmis ANAR, explicația neprelungirii contractelor actuale de închiriere fiind că „ar genera o încălcare directă a dispoziţiilor legale aplicabile şi ar crea o situaţie discriminatorie în raport cu alţi potenţiali participanţi interesaţi”.


