Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Justiția, președintele României și guvernarea Ilie Bolojan se vor afla, în următoarele trei luni, într-o zonă de „foc”, luptele riscând să arunce România în haos. Urmează cel puțin patru momente-cheie care vor marca aceste bătălii, miza fiind esențială. Justiția rămâne independentă sau se întoarce la practicile și procedurile din timpul binomului Coldea-Kovesi.
Primul moment are loc duminică, 28 decembrie 2025, când Curtea Constituțională va pronunța decizia în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților. Al doilea moment va avea loc în primele zile ale lunii ianuarie a anului viitor, când președintele României, Nicușor Dan, ar putea declanșa un grav conflict juridic de natură constituțională, dacă va insista cu organizarea unui referendum în interiorul corpului magistraților, în intenția de „a trimite acasă, urgent” Consiliul Superior al Magistraturii. Tot la finalul lunii viitoare, același președinte Nicușor Dan trebuie să propună Parlamentului nominalizarea pentru șefia civilă a SRI și SIE. Iar în a doua jumătate a lunii februarie, ministrul Justiției trebuie să declanșeze procedurile pentru desemnarea viitorului procuror general al României și a viitorului procuror-șef al DNA, ale căror mandate expiră la finalul lunii martie. Nimic din ceea ce se întâmplă în aceste zile – de la protestele #rezist, la consultările de la Palatul Cotroceni până la constituirea grupului de lucru de la Palatul Victoria pentru remodificarea legilor justiției – nu are legătură cu altceva decât cu acest calendar.
Ieri, la Palatul Cotroceni, a avut loc un nou episod din „sceneta” declanșată, la începutul acestei luni, când o publicație online a publicat un film ce a declanșat o mișcare „spontană” de proteste împotriva actualului președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Consiliului Superior al Magistraturii și a actualului ministru al Afacerilor Interne, vicepremierul Cătălin Predoiu. Nicușor Dan s-a întâlnit cu „protestatarii” care au semnat, alături de Laura Codruța Kovesi, o petiție de susținere a doi magistrați care au făcut afirmații în filmul difuzat de respectiva publicație online. Din 985 de semnatari, s-au prezentat, la vedere, 11. Printre aceștia, mai mulți procurori și judecători pensionați special. Mulți fac parte din ONG-uri. Este vorba despre Dragoș Cătălin, judecător la Curtea de Apel București, președinte al Asociației Forumul Judecătorilor din România. Această asociație face parte din zona sistemului judiciar care a susținut „regimul” Kovesi. Alt participant a fost Alin Bodnar, judecător la Tribunalul București, secretar general al aceleiași asociații conduse de Dragoș Cătălin.
S-au mai prezentat la Cotroceni judecătorul Mihai Cătălin Constantin, de la Curtea de Apel Ploiești, dar și judecător Liviu Cârneci, de la Tribunalul Covasna.
Printre cei prezenți s-au numărat și ex-procuroarea DNA Laura Deriuș, în prezent anchetator la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, fostul procuror DNA Marius Cătălin Vartic, pensionar, fostul procuror DNA Cristian Anghel, ex-consilier juridic și ex- director adjunct în Ministerul Justiției, pensionat special în luna octombrie a acestui an, dar și celebrul procuror militar Bogdan Pîrlog, cercetat de către Inspecția Judiciară și judecat de Secția de Procurori de la CSM. Acesta este cunoscut încă de la mitingul din 10 august 2018. A venit la Cotroceni în calitate de președinte al Asociației Inițiativa pentru Justiție. A mai fost de față procurorul Daniel Ungureanu, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
„Aperitiv” pentru o mișcare nelegală și neconstituțională
După ce s-a încheiat întrevederea cu acești 11 magistrați și ex-magistrați, președintele Nicușor Dan s-a mai întâlnit, confidențial, cu alți 12 reprezentanți care au dorit să-și păstreze anonimatul. Nici aceste întrevederi nu au evidențiat aspecte de natură penală sau abuzuri dintre cele reclamate în stradă sau în filme distribuite de publicațiile online, ci au invocat faptul că, odată cu schimbarea legilor justiției, în 2022, conducerile instanțelor au obținut o mai mare putere. Restul chestiunilor reclamate au vizat probleme procedurale cu privire la cariera magistratului.
Ei bine, aceste întâlniri vin la mai puțin de 24 de ore de când președintele României, Nicușor Dan, a făcut un anunț halucinant din punct de vedere juridic și constituțional, anume că vrea să organizeze un referendum în interiorul corpului magistraților, pentru a vedea dacă actualul CSM trebuie sau nu să „plece de urgență acasă”. Acest „referendum” este nu doar nelegal, ci și anticonstituțional și poate genera un conflict juridic de natură constituțională între puterea executivă, reprezentată de președintele României, și puterea judecătorească, reprezentată de Consiliul Superior al Magistraturii.
De altfel nici Secția de Judecători, nici Secția de Procurori de la CSM nu susțin demersul lui Nicușor Dan. Ieri, Secția pentru Judecători transmis că referendumul propus de președintele României nu este prevăzut de dispozițiile legale în cadrul niciunei profesii, cu atât mai mult în cadrul profesiei de judecător care reprezintă una dintre cele trei puteri în stat și are reglementare constituțională, precum și la nivelul legilor organice. „CSM, în calitatea sa constituțională de garant al independenței justiției, își exercită atribuțiile în mod autonom și nu va tolera nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea autorității judecătorești”.
La rândul ei, Secția pentru Procurori de la CSM arată că rolul acestei instituții este de a fi garantul independenței justiției. „Aparte de bunele intenții care ar putea sta la temelia ideii de referendum pentru demiterea sau, după caz, menținerea actualei componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii din cadrul Secției nu vor putea fi de acord cu eludarea Constituției și a legilor care guvernează justiția, potrivit principiului că nu poți remedia pretinse încălcări ale legii prin alte încălcări ale legii. Legea actuală prevede modalități clare de demitere a membrilor Consiliului, referendumul nefiind printre acestea. De altfel, membrii Secției pentru procurori nu ar avea nicio problemă în a-și depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o. Procurorii din cadrul Secției își exprimă susținerea mecanismelor democratice care guvernează societatea românească, este adepta dialogului și a cooperării loiale între autorități, dar nu va susține niciodată demersuri care să implice încălcări ale legilor, ci doar modificări ale acestora, în sensul nevoilor exprimate de sistem”, se arată într-un punct de vedere transmis de procurorii din CSM.
Etape-cheie în această bătălie. Primul moment, duminică, la CCR. Luna ianuarie, plină de „surprize”
Toate aceste mișcări demonstrează că, de la cel mai înalt nivel politic există intenția de a „reseta” jocul în privința justiției. Iar acest război se va derula, în următoarele luni, în etape.
Prima etapă se va desfășura duminica aceasta, pe data de 28 decembrie 2025, când Curtea Constituțională este așteptată să prezinte decizia definitivă cu privire la constituționalitatea sau neconstituționalitatea legii privind pensiile de serviciu ale magistraților. Dacă această decizie va stabili că legea este neconstituțională, atunci Guvernul condus de Ilie Bolojan, care și-a angajat nu o dată, ci de două ori, răspunderea în fața Parlamentului cu privire la acest act normativ, se delegitimează profund, iar bătălia dusă pentru modificarea legilor justiției este compromisă.
Al doilea moment-cheie va avea loc imediat după sărbători, așa cum a declarat Nicușor Dan, prin declanșarea pseudo-referendumului în interiorul Corpului Magistraților. Juridic și constituțional, președintele nu are nicio pârghie care să-i permită să declanșeze un astfel de referendum. Iar dacă o face, se poate considera că a încălcat grav Constituția, depășindu-și atribuțiile și intervenind, fără drept, în chestiuni care nu țin de puterea executivă, din care șeful statului face parte, ci de puterea judecătorească, o putere independentă în stat. Deja Opoziția a declarat că, din această cauză, va demara strângerea de semnături pentru declanșarea procedurii de suspendare a președintelui Nicușor Dan.
Șefia serviciilor, la PÎCCJ și a DNA
Cel de-al treilea moment-cheie va avea loc la finalul lunii ianuarie, când președintele Nicușor Dan este așteptat, așa cum a promis, să anunțe propunerile pentru conducerile civile ale SRI și SIE. Asta, în ciuda faptului că SIE are, în acest moment, un director civil în funcție.
Sunt previzibile, așadar, ca, de luna viitoare, conflictele dintre USR, PNL și PSD să se accentueze. Pentru ca să-și impună un director civil la SRI, președintele are nevoie de voturile PSD din Parlament.
Iar al patrulea moment, care este de fapt și miza acestui război, o reprezintă a doua jumătate a lunii februarie a anului viitor, când ministrul Justiției trebuie să demareze procedurile de desemnare a candidaților care vor prelua funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Potrivit Legii 303/2022, privind Statutul judecătorilor și procurorilor, procurorul general al PÎCCJ, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al DNA și adjunctul acestuia și procurorul-șef al DIICOT, precum și adjunctul acestuia sunt numiți de către președintele României, la propunerea ministrului Justiției, ci avizul Secției pentru Procurori de la CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de procuror sau de judecător, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
30 martie, ziua „Z”
Atât Alex-Mihai Florența, procurorul general al României, cât și Marius Ionuț Voineag, procurorul-șef al DNA au fost numiți în aceste funcții, la primul mandat, prin decretele prezidențiale 358 și 359 din data de 30 martie 2023, astfel încât mandatele lor expiră la 30 martie 2026.
USR, prin vocea lui Radu Miruță, joacă la „rupere” sunând, într-un interviu televizat, că, la o adică, se poate guverna și fără PSD. În realitate, USR și-ar dori un guvern fără PSD la Ministerul Justiției. Tocmai pentru ca zona politico-ideologică reprezentată de acest partid să-și poată impune un nou procuror general al României și un nou procuror-șef al DNA.
Calendarul este unul extrem de strâns din acest punct de vedere. Dacă se va ajunge în data de 30 martie 2026 în actuala formulă guvernamentală, iar ministrul Justiției va face nominalizări pentru șefia PÎCCJ și a DNA care nu vor fi pe placul Palatului Cotroceni, al USR și al mișcării #rezist, am putea asista la o respingere de către președintele României a acestor propuneri. Iar abia atunci, războiul va deveni unul total.
Moțiuni simple de „testare” împotriva miniștrilor Radu Marinescu și Cătălin Predoiu
În plină campanie antijustiție, ieri, în Parlamentul României, au fost dezbătute două noi moțiuni simple inițiate de cei de la AUR. Una împotriva ministrului PSD al Justiției, Radu Marinescu, iar a doua împotriva ministrului PNL al Afacerilor Interne, vicepremierul Cătălin Predoiu.
Surse politice arată că AUR știa dinainte că aceste moțiuni nu vor trece la vot, însă au încercat să forțeze mâna celor de la USR să se răzbune pe social-democrați la votul moțiunii împotriva ministrei progresiste a Mediului, Diana Buzoianu. Nu s-a întâmplat acest lucru. Camera Deputaților a respins moțiunea simplă împotriva ministrului Justiției, Radu Marinescu, cu 95 de voturi „pentru”, 153 de voturi „împotrivă” și trei abțineri.
La închiderea ediției, senatorii dezbăteau încă moțiunea simplă împotriva lui Cătălin Predoiu, rezultatul așteptat fiind unul similar cu cel din Camera Deputaților.
Citește pe Antena3.ro
