Curtea de Apel Cluj a admis cererea formulată de Asociația Declic și Bankwatch România, filiala Cluj, și a dispus suspendarea Hotărârii de Guvern nr. 327/2025, care permitea scoaterea definitivă din fondul forestier a peste 30 de hectare de pădure aflate în Parcul Național Călimani, pentru realizarea hidrocentralei Răstolița. Aceasta este a doua decizie a Curții de Apel Cluj împotriva proiectului, după ce, în iunie, ea a suspendat acordul de mediu care stătea la baza lucrărilor. Defrișările pentru AHE Răstolița sunt oprite până când instanțele se vor pronunța definitiv, inclusiv în recurs la ÎCCJ, asupra legalității hotărârii de guvern. Organizațiile de mediu susțin însă că defrișările nu au fost oprite după suspendarea acordului de mediu și cer ministrului Mediului, Diana Buzoianu, să trimită Corpul de control la Răstolița, pentru a constata acest lucru.
„Proiectul ar presupune defrișarea a 39 de hectare de pădure și reducerea drastică a debitului râului Răstolița, afectând grav habitatul lostriței, o specie rară de somon de Dunăre. Deși oficialii susțin că răul a fost deja făcut, imaginile satelitare și observațiile de teren arată că porțiuni importante din ecosistem sunt încă vii”, spun cele două ONG-uri de mediu.
„Energia hidro este una dintre cele mai eficiente, ieftine și verzi surse de energie. La Răstolița, în județul Mureș, avem o hidrocentrală de 35 MW, începută în 1989 și care este într-un stadiu de execuție de peste 90%. Fac tot ce ține de mine ca să deblochez situația juridică de aici și să putem da în funcțiune această investiție strategică pentru România”.
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, pe Facebook
Lista pentru exproprieri, actualizată în ianuarie
În ianuarie anul acesta, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care a actualizat lista imobilelor proprietate privată care trebuie expropriate pentru realizarea lucrării de utilitate publică de interes național „Amenajarea Hidroenergetică Răstolița”. „Una dintre prioritățile Ministerului Energiei este finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 1989. Blocate decenii la rând de procesele unor organizații de mediu, de nepăsare sau de incompetentă, aceste proiecte înseamnă șansa României de a avea o energie mai sigură, mai ieftină și mai curată. Statul român a investit deja miliarde de lei în aceste obiective și, oricâte interese aș deranja, nu mă voi opri până nu le vom finaliza. Sunt încrezător că anul acesta vom marca o premieră și vom inaugura prima hidrocentrală terminată după peste 34 de ani: Răstolița”, a transmis atunci ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Amenajarea Hidroenergetică Răstolița aduce următoarele beneficii României:
-
Contribuție la securitatea energetică națională: Răstolița face parte din lanțul de hidrocentrale noi dezvoltate de Hidroelectrica, companie strategică a statului român.
-
Sursă de energie verde: Proiectul utilizează surse regenerabile, sprijinind obiectivele României de reducere a emisiilor de carbon, astfel cum sunt asumate în Planul Național Privind Schimbările Climatice și Strategia Energetică a României 2025-2035.
-
Folosință complexă a resurselor de apă: Amenajarea va asigura atât producția de energie, cât și utilizări secundare, cum ar fi gestionarea apelor și prevenirea inundațiilor.
.
Hidroelectrica spune că și-a făcut bine treaba
Hidroelectrica are un buget anul acesta de 1,7 miliarde de lei pentru proiecte de investiții aflate în derulare, iar contractele de retehnologizare prevăzute depășesc 600 de milioane de euro. Vor fi realizate investiții în capacități de minimum 500 de MW de energie regenerabilă, care vor ajuta compensarea momentelor de deficit hidrologic, iar la acestea se vor adăuga proiectele strategice, cum este cel de la Răstolița. Aici problema este un pește, „acea lostriță pe care nu o găsește nimeni, dar are un impact deosebit în deciziile instanțelor de judecată”, declara recent în cadrul unei conferințe de specialitate Radu Constantin, membru al Directoratului Hidroelectrica. „Pe de altă parte, avem acele proiecte strategice declarate de importanță națională în anul 2022, pe care încercăm de ani buni să le deblocăm. Aici suntem într-o zonă în care, bineînțeles (…), a fost o muncă extraordinară depusă de colegii din Hidroelectrica, alături de specialiști din Ministerul Energiei și Ministerul Mediului, și când am reușit să luăm toate acordurile de mediu, bineînțeles au venit acele decizii ale instanțelor la Răstolița, după cum bine știți, dar avem acorduri de mediu luate și pentru Cerna-Belareca și Bumbesti-Livezeni. Toate dezbaterile publice au fost efectuate astfel încât compania și-a făcut temele, specialiștii angrenați în acest domeniu au depus toate diligențele necesare, dar așteptăm să vedem unde găsim la Răstolița – acolo subiectul principal este acea lostriță pe care nu o găsește nimeni, dar are un impact deosebit în deciziile instanțelor de judecată”, a declarat oficialul companiei.
Hidrocentrala Pașcani va fi pusă în funcțiune peste doi ani
O altă hidrocentrală începută în urmă cu mai bine de 40 de ani este și cea de pe râul Siret, la Pașcani. Aici lucrurile sunt mult mai avansate, fiind în evaluare ofertele firmelor care concurează pentru contractul de achiziție și montarea echipamentelor barajului de pe Siret. Dacă lucrurile decurg conform programului, hidrocentrala vă fi pusă în funcțiune în august 2027. Aceasta este cea de a doua licitație organizată pentru finalizarea barajului. Prima procedură, lansată anul trecut și cu o valoare estimată de 67,7 milioane de lei, a fost anulată. Acum valoarea estimată a proiectului a fost majorată la 95 milioane de lei. În prezent, acumularea de apă are un grad de realizare de 70 %, iar hidrocentrala este finalizată în proporție de 80 %.


