Coaliția de guvernare stă pe un adevărat butoi cu pulbere, după ce, timp de mai multe săptămâni,progresiștii de la USR intenționează să acapareze și mai multă putere în stat, după ce au obținut cele mai importante portofolii guvernamentale în Cabinetul condus de Ilie Bolojan. Ținta pe care USR a pus ochii este locul vacant de primar general al Capitalei, lăsat liber odată cu alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României. Fostul lider al formațiunii progresiste, demisionat după scorul dezastruos de la alegerile locale din vara anului trecut, Cătălin Drulă, dorește să își impună, cu orice preț, candidatura la această demnitate, căutând atât sprijinul lui Nicușor Dan, cât și sprijinul pragmatic al celor de la PNL, partid pe care vrea să îl convingă să aibă, împreună cu USR, un candidat unic. Mai mult, USR vrea să impună forțarea organizării acestui scrutin parțial în luna noiembrie a acestui an, chiar dacă principalul partid de la guvernare nu dorește acest lucru și, de fapt, are toate indiciile pentru a crede că totul nu este altceva decât un plan pentru izolarea social-democraților la guvernare. PSD avertizează că, dacă PNL și USR se aliază contra sa în această bătălie electorală, Coaliția de guvernare se va rupe.
Fostul președinte al USR, Cătălin Drulă, se află, încă de la începutul acestei veri, într-o precampanie electorală furibundă pentru funcția de primar general al Capitalei. Toate acțiunile sale publice dovedesc disperarea pentru atingerea acestui deziderat. Iar cel mai izbitor este conținutul postat pe rețelele de socializare în acest sens.
Din data de 30 iulie 2025, de când și-a publicat celebra fotografie din biroul lui Nicușor Dan, de la Palatul Cotroceni, când, practic, a încercat să convingă opinia publică bucureșteană de faptul că beneficiază deja de oblăduirea președintelui României pentru a-i lua locul la Primăria Capitalei, Cătălin Drulă nu se ocupă de altceva decât de campania electorală pe față, asta cu toate că alegerile parțiale nici măcar nu au fost stabilite.
În 31 iulie, după ce a propagat faptul că intenționează „să asume candidatura comună, susținut de partidele reformiste, la alegerile pentru Primăria Capitalei, ex-liderul progresist a publicat o nouă postare pe rețeaua de socializare Facebook, prin intermediul căreia promovează controversatul Masterplan Velo. Ulterior, la data de 5 august 2026, Cătălin Drulă a distribuit, pe aceeași rețea, „Imnul Golanilor” și o postare titrată „Alegeri fără comuniști”.
Campania electorală deșănțată a fostului lider USR
Lucrurile au mers și mai departe, iar, la data de 7 august 2025, același Drulă s-a apucat să propage mesajul că vrea să organizeze concursuri pentru reamenajarea piețelor publice Revoluției, Victoriei, Unirii și Universității. A doua zi, și-a postat viziunea pentru drumuri radiale moderne și pasaje denivelate noi, „așa cum au Viena și Bruxelles”.
La data de 12 august, Cătălin Drulă s-a fotografiat în Piața 16 Februarie, din Sectorul 1, susținând că trebuie evacuată. Iar, în 13 august, a anunțat că dorește pietonalizarea Pieței Obor.
Începând cu data de 25 august 2025, au început atacurile lui Cătălin Drulă la adresa partenerilor de guvernare de la PSD, pe motiv că social-democrații se opun organizării alegerilor parțiale pentru Primăria Capitalei în cursul acestui an. După care, a început să meargă „la rupere”. Mai exact, a descins în mai multe parcuri din București, fotografiindu-se cu trecătorii, susținând, ulterior, în alte postări că a ajuns la concluzia că bucureștenii nu au o altă grijă mai mare, în acest moment complicat din punct de vedere economic și bugetar, decât să își aleagă de îndată noul primarul general.
Într-o postare de pe Facebook datată 8 septembrie 2025, Cătălin Drulă scrie: „Îl invit pe domnul Grindeanu la o plimbare prin București. Să afle și el părerea bucureștenilor despre alegeri. Eu am vorbit cu zeci de oameni pe stradă, în parcuri și aici, pe Facebook. Mie îmi spun bucureștenii un lucru: vor alegeri cât mai repede. Vor să-și aleagă primarul. Pentru că așa este normal într-o democrație”.
Strategie anti-PSD
Planul celor de la USR este pe cât de străveziu, pe atât de ușor de înțeles. Pe de o parte, progresiștii vor să se mențină în pozițiile-cheie guvernamentale de vicepremier și ministru al Apărării Naționale, de ministru al Afacerilor Externe, de ministru al Economiei și de ministru al Mediului, cu reprezentare puternică în CSAT, în condițiile în care scorul electoral al USR la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie a fost de sub 12 procente, mult prea firav pentru pretenții atât de mari din punct de vedere politic.
De asemenea, USR-iștii vor, în înțelegere cu premierul Ilie Bolojan, să aibă un singur candidat PNL-USR la Primăria Capitalei, astfel încât să blocheze accesul unui candidat din partea PSD la funcția lăsată liberă de către Nicușor Dan. Mai mult, vor să determine PSD să susțină în continuare actuala guvernare, chiar și în aceste condiții. Partidul din care face parte Cătălin Drulă susține chiar și cele mai crude măsuri de austeritate, în special acele măsuri privind concedierile din administrația publică locală, chiar dacă, în paralel, caută să împovăreze și mai mult bugetul de stat cu organizarea alegerilor parțiale de la București.
Reamintin că, la alegerile locale din vara anului 2024, USR a pierdut, la București, două din cele șase primării de sector pe care le deținea. Este vorba despre Primăria Sectorului 1 și despre Primăria Sectorului 2. Iar, în plan local, atitudinea progresiștilor a reușit să scoată din sărite inclusiv unii dintre reprezentanții de maximă importanță ai PNL, cum este cazul primarului municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.
Drulă, uns, cu sprijinul „ciumei roșii”, vicepreședinte al Camerei Deputaților
În prezent, funcția de primar general interimar al Capitalei este asigurată de către viceprimarul PNL, Stelian Bujduveanu. În scurtul său al doilea mandat, Nicușor Dan și-a asigurat o majoritate fragilă în Consiliul General al Municipiului București. Atât de fragilă, încât dacă un singur consilier ar „dezerta”, majoritatea aceasta nu ar mai exista.
Concret, Consiliul General al Municipiului București este alcătuit, conform alegerilor locale din 9 iunie 2024, din 55 de consilieri. PSD deține cel mai mare număr de aleși locali, respectiv 16 consilieri. Pe locul al doilea, se află USR, cu 12 consilieri, iar, la mare distanță, se află PNL, cu 7 consilieri. Din CGMB mai fac parte 6 consilieri generali de la Partidul Umanist Social Liberal, 5 consilieri generali de la AUR, 4 consilieri generali de la REPER, 3 consilieri generali de la PMP și 2 consilieri generali de la Forța Dreptei.
În aceste condiții, majoritatea de 28 de consilieri generali este asigurată la limită de către USR, PNL, REPER, PMP și Forța Dreptei. În Opoziție, cu 27 de consilieri generali, se află PSD, PUSL și AUR. Miza alegerilor parțiale este, așadar, uriașă pentru USR, ca să își poată păstra această majoritate fragilă.
De remarcat este că în Parlamentul României, USR are, în acest moment, 59 de parlamentari din 464, adică 12,71% (19 senatori și 40 de deputați). Cu toate acestea, la data de 1 septembrie 2025, când a început noua sesiune parlamentară, a fost adoptată Hotărârea nr. 79/2025 pentru alegerea vicepreședinților, secretarilor și ai unor chestori ai Biroului Permanent al Senatului. Cu acest prilej, senatorul USR Cristian Ghinea a fost ales secretar al Biroului Permanent, iar senatorul USR Ion Narcis Munteanu a fost ales chestor.
În aceeași zi, a fost adoptată și Hotărârea nr. 45/2025 pentru alegerea vicepreședinților, secretarilor și chestorilor Camerei Deputaților. Însuși Cătălin Drulă a fost „uns” vicepreședinte al Camerei Deputaților, cu sprijinul PSD. Iar deputata USR Oana Murariu a devenit secretar al Camerei Deputaților.
O coalizare izolaționistă a USR și PNL ar duce, cu siguranță, la ruperea guvernării
Bubuie guvernarea din cauza acestor planuri ale USR și, în special, ale lui Cătălin Drulă, puse la cale pentru ca fostului președinte al formațiunii progresiste să i se pună pe tavă funcția de primar general al Capitalei.
Vicepreședintele PSD, Daniel Băluță, primarul PSD al Sectorului 4, a anunțat, ieri, că, dacă PNL și USR își dau mâna pe sub masă pentru Primăria Capitalei, PSD se va retrage din Coaliția de guvernare. O astfel de strategie ar însemna că partidele conduse de Ilie Bolojan și Dominic Fritz au o abordare izolaționistă.
„O alianță PNL-USR exclude ceva sigur: exclude Partidul Social Democrat. Nu putem să fim împreună într-o Coaliție și să ne luptăm în timpul campaniei electorale. Să ne amintim discursul USR de-a lungul timpului, care afirma că este inadmisibil ca puterea să fie într-o singură direcție. Este bine să fie împărțită. Atunci când ne convine, avem un tip de discurs, dar când nu ne mai convine, avem altul. Cu siguranță, într-o astfel de situație, PSD s-ar retrage din Coaliție. Disputa pe fond nu este legată de data alegerilor. Din păcate, partenerii de Coaliție insistă pe nume. Această abordare izolaționistă pe care o au ne poate determina să părăsim cu certitudine Coaliția”, a precizat Daniel Băluță.
De altfel, conform unor surse politice, în urmă cu două zile, liderii Coaliției s-au întâlnit într-o ședință, în care partenerii s-au amenințat reciproc cu demisiile și cu părăsirea guvernării. Pe masa discuțiilor s-au aflat două probleme „fierbinți”. Prima se referă la intenția lui Ilie Bolojan de a reduce numărul angajaților din administrația locală. Premierul a amenințat cu demisia, în caz că nu va fi impusă varianta propusă de el, adică o reducere procentuală, în timp ce PSD și UDMR vor o reducere a cheltuielilor cu 10%.
A doua chestiune este stabilirea datei alegerilor pentru funcția de primar general al Capitalei. Liberalii și USR-iștii doresc ca acest scrutin să fie organizat în luna noiembrie. Sursele citate arată că PSD a amenințat, în mod direct, că, dacă PNL și USR insistă cu aceste chestiuni, atunci Coaliția se rupe. În replică, cei de la PNL și USR au precizat că în protocolul de constituire a Coaliției nu există nicio prevedere referitoare la calendarul alegerilor din București și că opoziția PSD nu are temei.
Grindeanu: Nu acceptăm formule de tipul „doi la unu”
La rândul său, președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a transmis că miza alegerilor pentru Primăria Capitalei depășește cadrul obișnuit al unor confruntări electorale locale și că deciziile luate de partenerii de guvernare pot afecta stabilitatea întregii Coaliții. „Nu e vorba de data alegerilor, ci despre această Coaliție, dacă ne dorim sau nu să meargă înainte. Nu are nimeni nicio problemă dacă cineva din Coaliție își scoate un candidat și merge înainte, își face program, discutăm constructiv despre București. Nu ne opunem nici să avem un candidat comun al Coaliției”.
„PSD nu va accepta formule de tip «doi contra unu» în interiorul Coaliției, prin care social-democrații ar fi izolați. Ceea ce credem e că trebuie să evităm să existe combinații din astea de câte doi din trei care să ducă la izolarea PSD în coaliție. Acest lucru ar duce, într-un final, la ridicarea gradului de instabilitate politică și poate duce și la ruperea Coaliției. (…) Alegerile pentru București nu sunt comparabile cu alegerile de nicăieri din țară. Vorbim de foarte multe energii puse în mișcare. Când lucrurile par făcute în a izola PSD înseamnă că nu e dorit în coaliție. Nu e vorba de dată, ci de decizii politice în coaliție”, a adăugat acesta.
Grindeanu a precizat că „este important să discutăm de proiecte pentru București, de stabilitate, iar aceste posibile alegeri au potențial foarte mare care să ducă la o posibilă explozie. Poate fi o soluție și un candidat comun. Acum am văzut că e un candidat din Timișoara, parlamentar din Timiș, care vrea să candideze la București, domnul Drulă”.
Au mai existat interimate la Capitală, iar instituția a supraviețuit
Nu este pentru prima dată în istoria postdecembristă când postul de primar general al Capitalei rămâne fără titularul ales, mai mult timp. Spre exemplu, în iunie 2006, Victor Ciorbea câștiga mandatul de primar general al Municipiului București din partea CDR. Însă, în 11 decembrie 1996, Ciorbea a fost numit prim-ministru. Legislația de la acel moment nu obliga la optarea între cele două demnități, astfel încât Victor Ciorbea s-a suspendat doar din funcția de primar general al Capitalei. Interimatul a fost asigurat de către Viorel Lis.
La data de 30 martie 1998, Victor Ciorbea a demisionat din funcția de premier și, imediat, și-a depus și mandatul de primar al Capitalei. Alegerile pentru primărie au avut loc în anul 2000.
Mai departe, ales, în vara anului 2004, pentru a doua oară în funcția de primar general al Capitalei, Traian Băsescu a demisionat în luna decembrie a aceluiași an, pentru că a fost ales în funcția de președinte al României. Interimatul funcției de primar a fost asigurat de către viceprimarul Răzvan Murgeanu. Alegerile au fost organizate în luna aprilie a anului 2025, când a câștigat Adriean Videanu.
În 2008, Sorin Oprescu a câștigat, ca independent, alegerile pentru funcția de primar general al Capitalei, iar în anul 2012 a fost reales. În 15 septembrie 2015, însă, el și-a pierdut mandatul, fiind suspendat din funcție ca urmare a punerii sale sub acuzare de către DNA. Următoarele alegeri locale au avut loc la termen, în iunie 2016.


