Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Statul nu a reușit să implementeze programe de combatere a acestui fenomen și nici măcar să măsoare fenomenul, iar în acest moment nu există date oficiale, analizate de instituțiile din România. Organizația Salvați Copiii a mers contra curentului, în ultimii 15 ani, reușind să culeagă date, dar și să informeze și să facă acțiuni de conștientizare pentru profesori și directorii de școli, dar și pentru părinții care nu știau cum să reacționeze în astfel de situații. Din statistici reiese că jumătate dintre copiii și adolescenții din România sunt victime de bullying sau cyberbullying, iar specialiștii mai spun că tot 50% nu vorbesc despre aceste atacuri asupra lor.
Organizația Salvați Copiii a organizat ieri, cu ocazia Zilei Siguranței pe Internet 2025, o conferință în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele celui mai recent studiu privind impactul cyberbullying-ului asupra echilibrului emoțional al copiilor.
Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al organizației Salvați Copiii România, a explicat că preocuparea pentru cyberbullying este foarte importantă, mai ales pentru că efectele acestor atacuri asupra copiilor sunt devastatoare, în timp ce mulți dintre adulți - părinți sau profesori - încă nu cred că fenomenul este atât de nociv.
Sociologul Ciprian Grădinaru, cel care a realizat studiul, a prezentat rezultatele acestei cercetări care s-a făcut pe internet, prin chestionare anonime, completate de copii și adolescenți cu vârsta între 7 și 17 ani, la finalul anului trecut, pentru a măsura fenomenul. Sociologul a explicat, în cadrul conferinței, că la fel de periculos este și bullying „offline”, din viața reală.
„Studiile arată că granița dintre bullying și cyberbullying e relativă. Ce începe în viața reală se mută în mediul online și invers. Există situații care se verifică în ambele fenomene: după ce copilul devine victimă, el rămâne victimă. Un copil din doi spune că a fost agresat, fizic sau verbal, cel puțin o dată pe lună, ceea ce este enorm. Principalele tipuri de cyberbullying sunt răspândirea de bârfe, zvonuri, urmată de excluderea din grupul de prieteni sau trimiterea de mesaje de amenințare pe rețelele de socializare. În procente foarte ridicate apar și acțiuni cu impact mult mai dur asupra copilului, cum ar fi răspândirea de imagini din ipostaze intime și furtul de identitate. În momentul în care apare acest tip de bullying, incidența lui este foarte ridicată”, a explicat specialistul.
Mulți nu sunt conștienți de pericol
Organizația a lucrat inclusiv cu specialiști și cu voluntari din rândul adolescenților, pentru a exista contactul direct cu grupuri de copii. Unul dintre voluntari a povestit, în cadrul conferinței, cum mulți dintre copiii pe care i-a consiliat în legătură cu aceste fenomene cunoșteau unele dintre pericolele internetului, dar nu erau conștienți de faptul că ar putea să-i afecteze și pe ei.
Citește pe Antena3.ro
Sociologul organizației a mai explicat că tipologiile de bullying din mediul online apar cumulativ, astfel încât copilul nu este victima unui singur tip de bullying. Principalele stări negative simțite sunt furia, tristețea și spaima. Copiii le spun, de regulă, părinților și prietenilor despre actele de bullying, dar un copil din doi refuză să spună și trăiește în interior frustrarea sau teama. Mai grav este că în general cei care refuză să vorbească despre aceste atacuri asupra lor o fac pentru că observă că nu se schimbă nimic și nici adulții nu îi ajută - a explicat Gabriel Alexandrescu.
Cercetarea de la finalul anului trecut mai arată că jumătate dintre copii cred că vor fi în continuare victime ale acestui fenomen. „Vedem aproape în oglindă ce se întâmplă în toate tipurile de cyberbullying. Copiii vorbesc despre aceste situații mai ales cu colegii sau cu părinții, însă adolescenții nu aleg să le spună părinților despre aceste atacuri. Foarte mulți copii, 4 din 10, spun că se așteaptă ca în viitorul apropiat să fie victimele unui nou episod de furt de identitate”, a mai explicat sociologul Ciprian Grădinaru.
Agresați atât online, cât și offline
Rezultatele studiului arată o situație îngrijorătoare în privința incidenței bullying-ului și a cyberbullying-ului: 50% dintre copii spun că li s-au adresat cuvinte jignitoare, ofensatoare, insulte, porecle care le-au provocat teamă, iar 45% dintre aceștia afirmă că acest lucru li s-a întâmplat în ultima lună. 33% dintre copii spun că au fost agresați fizic, prin împins, tras de păr, de urechi, piedică, lovit cu palma, piciorul sau cu un obiect dur (cum ar fi o riglă, un băț, indicator, bucăți de cretă etc.), dintre aceștia 39% în ultima lună.
29% dintre copii au fost excluși din diverse grupuri online de către prieteni sau colegi, pentru 41% dintre aceștia acest lucru se întâmplă lunar sau mai des, iar 42% dintre copii afirmă că au fost răspândite despre ei bârfe, zvonuri, cuvinte umilitoare, jigniri pe platforme de socializare, 47% dintre aceștia pățesc acest lucru lunar sau mai des.
10% dintre copii spun că au fost răspândite despre ei imagini cu caracter intim și/sau privat, mesaje text, pe care nu doreau să le facă publice pe platformele de socializare în scopul de a fi umiliți. Jumătate dintre ei spun că acest lucru se întâmplă lunar sau mai des.
8% dintre copii spun că au fost distribuite imagini foto și video despre ei (indiferent dacă adevărate, fake) cu conținut explicit sexual, pe platforme de socializare, dintre aceștia aproximativ jumătate au pățit asta lunar sau mai des.
Autovătămarea și tentative de suicid
Una dintre cele mai grave consecințe a bullying-ului online sau offline este autovătămarea, inclusiv până la tentativa de suicid. Studiul Salvați Copiii arată că 16% dintre copiii și adolescenții care au răspuns la întrebări au avut această tendință.
Liliana Ana Cristea, procuror șef adjunct în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, a vorbit despre grupurile de „gossip” din fiecare școală - acele grupuri pe care elevii distribuie de la bârfe până la materiale pornografice, despre care profesorii, în general, știu, dar nu vor să intervină. Aceste grupuri ar trebui să fie luate mult mai mult în serios, pentru că despre ele știu și prădătorii sexuali care vânează copiii și adolescenții, transformându-i în victime. Nu doar fetele, ci și băieții devin victime, iar Poliția a intervenit la timp, anul trecut, într-un astfel de caz în care mai mulți adolescenți au fost șantajați de prădători sexuali care inițial au intrat în legătură cu ei prezentându-se ca fete.
Cursuri de siguranță online
Procuroarea a propus introducerea unor ore de educație pentru pericolele internetului. Aceste ore pot fi predate de profesori, dar și de către alți tineri, de adolescenți care ar putea contribui, online, la educația pentru siguranță online. Soluția aceasta a fost deja aplicată în școlile din alte țări, iar rezultatele obținute au fost foarte bune, reducând numărul de victime. Există ore de securitate cibernetică sau pentru un internet mai sigur care pot fi generalizate în școlile din România, în următoarea perioadă.
În cadrul evenimentului care a avut loc ieri s-a dezbătut inclusiv problema alegerii lectorilor pentru aceste ore speciale, pentru că din cercetările calitative ale organizației reiese că mulți copii și adolescenți nu au încredere în consilierii din școli sau în profesori, ci ar fi mai degrabă receptivi la consilierea venită din partea unor elevi mai mari care ar putea face voluntariat, predând aceste cursuri online.
Rezultate 2008-2024
peste 687.500 de copii și adolescenți informați direct;
peste 151.000 de cadre didactice și specialiști în educație implicate direct în cadrul cursurilor privind siguranța în mediul online;
peste 37.700 de părinți informați direct pe teme ce țin de sănătate emoțională, relaționarea cu copiii în contextul utilizării excesive a internetului, riscurile ascunse ale internetului și dezvoltarea capacității de gândire critică în era digitală;
peste 13.500 de copii, părinți, cadre didactice, specialiști consiliați prin intermediul helpline-ului.
