Ostirea de la cap se’mpute

Eugen Badalan si Constantin Degeratu sunt doi generali aflati in functii importante, pe care-i unesc nu numai amintirile jenante legate de Revolutie. Ei fac parte dintre ofiterii anchetati de Parchetul Militar pentru ca au obtinut in conditii nelegale locuinte de serviciu. Jurnalul National a prezentat inca din 1999 scandaloasa afacere "case pentru generali", musamalizata pentru ca sa nu se afle ca armatei ii pute capul, nu picioarele. Generalul Eugen Badalan, seful de astazi al Armatei, si generalul Constantin Degeratu, seful de mai demult al Armatei si actual consilier de stat la Presedintia Romaniei, au amintiri camaraderesti legate nu numai de Revolutie. In 1999, cei doi au facut parte din "lotul" de peste 60 de generali si colonei care s-au ales cu locuinte de serviciu din cota Armatei.

SEMNALELE. "Jurnalul National" a prezentat Operatiunea "Case pentru generali" si implicatiile ei asupra imaginii Armatei, pe larg, inca din 1999. Cu astfel de generali nu putem sa "defilam" in NATO

Astazi, locuintele apar in declaratiile de avere ale celor doi demnitari. Operatiunea "Case pentru generali" a fost dezvaluita de Jurnalul National, iar in urma investigatiilor noastre pe care le-am prezentat pe larg in 1999 si 2000, s-a deschis un dosar penal de catre Parchetul Militar. Aratam ca locuinte de serviciu din cota Armatei au fost luate la preturi de nimic de generali si colonei cu functiile cele mai mari in Ministerul Apararii Nationale, desi acestia nu aveau dreptul, conform reglementarilor in vigoare. La acea vreme 20.000 de cadre militare nu aveau unde sa locuiasca. Bineinteles, pe dosar s-a asternut praful si nimeni nu a fost tras la raspundere. Atunci, in urma articolelor, la adresa subsemnatului au fost facute presiuni foarte mari. Inclusiv insinuari adresate vecinilor ca as fi traficant de droguri. Republicam astazi chiar raportul Inspectoratului Ministerului Apararii Nationale, care a efectuat la acea vreme o ancheta. Aceasta ancheta, cu concluzii foarte dure puse chiar de militari cu onoare, a fost facuta degeaba. Nici un "instelat" nu a fost pedepsit! Pe lista beneficiarilor Operatiunii, Degeratu si Badalan sunt la loc de cinste.

SESIZAREA. Totul a pornit de la o sesizare anonima trimisa la 10 septembrie 1999 sefului Sectiei Parchetelor Militare, la acea vreme generalul Dan Voinea, prin care erau incriminate 14 capete ale Armatei, in frunte cu seful Statului Major General, generalul Constantin Degeratu. Degeratu si ai sai erau acuzati ca au obtinut mai multe apartamente din cota MApN, pe care si le-au cumparat ilegal si la preturi de nimic, inventand pentru acest lucru tocmai o hotarare de guvern. La 13 septembrie 1999, sesizarea primeste nr. 497/P/1999. In sesizare, faptele erau descrise foarte explicit si trimiteau direct la dovezi. Fusese scrisa de cativa ofiteri care au avut acces la catastife si care se temeau foarte mult de represalii. De altfel, acest lucru avea sa se verifice, intrucat in raportul Inspectoratului MApN - pe care il vom prezenta mai jos - se spune clar ca asupra personalului respectiv s-au facut presiuni. Era an de sfarsit de mandat si ancheta s-a blocat din motive evidente pana in decembrie. Atunci, Jurnalul National, in posesia caruia se afla sesizarea inca de la inceput, a publicat noua episoade despre cum s-a desfasurat Operatiunea. Am aratat inclusiv modul in care aceasta "afacere" a afectat piata imobiliara, de la acea vreme, din Bucuresti. Abia atunci, ministrul Victor Babiuc a reactionat si a trimis Inspectoratul MApN pe urmele prezumptivelor potlogarii. Cand a demisionat, Victor Babiuc a recunoscut intr-un interviu acordat noua: "In legatura cu Afacerea «Case pentru generali», intr-adevar sunt nereguli". Lista cu beneficiarii afacerii ajunsesera la 60 de generali si colonei. In zilele noastre, seful Sectiei Parchetelor Militare, generalul Samoila Joarza, mirat ca ne aducem aminte de un asa dosar, ne-a spus ca nu poate sa ne permita accesul la el, fiindca are documente secrete. Mai mult, ne-a mai zis ca, daca tot intrebam de el, il va reciti pentru a vedea cum s-au pus solutiile. Fara comentarii!

RAPORT. "In conformitate cu ordinul verbal al fostului ministru al Apararii Nationale, domnul Victor Babiuc, din data de 19.01.2000, privind verificarea aspectelor semnalate in ziarul Jurnalul National din 16-20 decembrie 1999, referitoare la «repartizarea si vanzarea locuintelor de serviciu unor colonei si generali cu functii importante», o comisie din Inspectoratul General al Ministerului Apararii Nationale a executat acest ordin, constatand urmatoarele:

SISTEMUL DE PUNCTAJ. Necesarul de locuinte al Ministerului Apararii Nationale la nivelul anului 1990 era de 21.668, din care pentru garnizoana Bucuresti 3.390 de locuinte. In acest context, in temeiul HG 275/1992, s-au preluat spre executie si finantare de la autoritatile publice locale blocuri de locuinte aflate in diferite stadii de constructie, care dupa finalizare au fost transferate la primarii, in vederea repartizarii acestora cadrelor militare. Aceste locuinte, in numar de 337, au fost inchiriate cadrelor militare, iar apoi supuse vanzarii conform Decretului-Lege 61/1990. In anul 1992, prin aparitia Legii 85 si a HG 521, MApN a fost abilitat sa-si constituie fond locativ. Astfel, in perioada 1992-1999, prin grija Directiei Domenii si Infrastructuri s-a finalizat si s-a achizitionat de pe piata libera un numar de 3.840 de apartamente, din care 656 in garnizoana Bucuresti. Inchirierea locuintelor de serviciu aflate in administrarea MApN se face pe baza Ordinului General nr. 15 al ministrului Apararii din 20.05.1994, conform caruia, aceste locuinte sunt repartizate nominal, pe baza starii civile, vechimii in serviciu, numarului membrilor de familie aflati in intretinere, instituindu-se un sistem de punctaj pentru fiecare caz in parte, iar operatiunile practice de perfectare a documentelor de inchiriere se deruleaza prin comenduirile de garnizoana, care detin situatia intregului fond locativ al MApN din localitatile respective.

TANDEM. Generalii Badalan (stanga) si Degeratu (dreapta) nu reprezinta Armata Romana

INCALCAREA LEGII. In garnizoana Bucuresti, atribuirea numerica a locuintelor de serviciu se face la propunerea unei comisii formate din comandantul garnizoanei, care este si presedintele acesteia, avand ca membri cate un loctiitor al sefilor esaloanelor desemnate ca titluri de cota de locuinte, si Comandantul Comenduirii Garnizoanei Bucuresti, ca secretar. Ordinul ministrului nu prevede exceptarea de la prevederile sale in cazurile unor ofiteri cu functii de raspundere din cadrul MApN, avand in vedere precizarile art. 32: «Locuintele de serviciu nu vor fi repartizate cadrelor militare in activitate, care au locuinta proprietate personala sau care si-au instrainat locuinta repartizata din cota MApN», exceptia referindu-se numai la cadrele militare in activitate mutate la ordin, in interesul serviciului, in garnizoana in care nu poseda locuinta. Avand in vedere prevederile ordinelor in vigoare, care reglementeaza aceasta activitate, apreciem ca repartizarea unor locuinte de serviciu unor ofiteri care detin sau au detinut si instrainat copiilor locuinte proprietate personala reprezinta incalcarea legislatiei in vigoare.

RASPUNDEREA. Vanzarea locuintelor de serviciu s-a executat in baza HG 576/1998 (promovata de Ministerul Apararii Nationale), cu referire expresa numai la personalul Armatei. Ca urmare, pe baza acestei hotarari au fost vandute 1.311 locuinte de serviciu, dintr-un total de 3.840 de locuinte, prin Centralele de Domenii si Infrastructuri din subordinea Directiei Domenii si Infrastructuri. Documentele pentru perfectarea contractelor de vanzare-cumparare sunt prevazute in ordinul ministrului Apararii nr. M98/1998 (cerere de cumparare, contract de inchiriere, declaratie notariala pe propria raspundere ca nu s-a mai achizitionat in rate o alta locuinta construita din fondurile statului, adeverinta de vechime in serviciu) si au fost prezentate pentru fiecare caz in parte vanzatorului. Raspunderea pentru autenticitatea si sinceritatea datelor incluse in documentele prezentate pentru incheierea contractului de vanzare-cumparare revine in exclusivitate cumparatorului.

EXCEPTIILE. In urma verificarilor executate la Directia Domenii si Infrastructuri, ministrul Apararii Nationale a aprobat pe rapoarte nominale rezolvarea favorabila a cererilor unor cadre militare cu functii de raspundere (15 generali si 8 colonei), prin exceptare de la prevederile ordinelor in vigoare si nerespectarea sistemului de punctaj prevazut de Ordinul General 15/1994. De asemenea, propunerile Directiei Domenii si Infrastructuri, prin care se afirma ca sunt posibilitati reale de repartitie a unor locuinte pentru aceste cadre dintr-un fond aflat la dispozitia ministrului Apararii Nationale, sunt fara baza legala, deoarece acest fond nu a existat.

PRESIUNI. Privind inchirierea locuintelor de serviciu - nerespectarea prevederilor articolului 32 din Ordinul General 15/1994, in sensul ca au fost repartizate si inchiriate locuinte de serviciu unor cadre militare care au detinut locuinte proprietate personala in garnizoana Bucuresti din fondul locativ al MApN si pe care le-au cedat (vandut, donat) altor persoane (general de divizie Balan Neculai, general de divizie Balaban Constantin, general de divizie Ghitas Ioan Gavril, general de corp de armata Costache Tiberiu, general de brigada Oancea Cornel, general de brigada Marineanu Tiberiu, general de brigada Lungu Gheorghe, colonel Chiujdea Gheorghe, colonel Iosub Nicolae, colonel Stancu Valentin, colonel Mischianu Dan etc.); prezentarea de catre aceste cadre la Comenduirea Garnizoanei Bucuresti a unor declaratii notariale pe propria raspundere, in care au mentionat «ca nu detin si nu au detinut locuinte proprietate personala» in Bucuresti sau pe teritoriul Romaniei. Cadrele militare nominalizate mai sus aveau posibilitatea sa doneze MApN locuintele care nu mai corespundeau nevoilor familiale, conform Dispozitiei A-600 din 23.01.1997 a sefului Directiei Domenii si Infrastructuri. Aprobarile date de ministrul Apararii Nationale pentru repartizarea unor locuinte de serviciu unor anumite cadre au constituit ordin pentru personalul investit cu atributii de verificare a legalitatii in domeniul repartitiei si inchirierii locuintelor de serviciu de la Comenduirea Garnizoanei Bucuresti, asupra caruia au fost facute si anumite presiuni pentru a incheia contractele de inchiriere fara respectarea conditiilor legale. In acest sens se poate aprecia ca si consilierii juridici ai comenduirii garnizoanei au manifestat superficialitate cand au avizat aceste documente.

IREAL. Privind vanzarea locuintelor de serviciu, Legea 114/1998 (Legea locuintei) permite ca locuintele de serviciu sa fie vandute titularilor contractelor de inchiriere, cu aprobarea Guvernului, in situatia in care activitatea care a generat realizarea locuintelor respective s-a restrans sau a incetat. Ca urmare, Ministerul Apararii Nationale a initiat HG 576/1998, care autorizeaza MApN sa valorifice prin vanzare, in conditiile legii, locuintele de serviciu aflate in administrarea sa. Evaluarea locuintelor de serviciu, conform prevederilor hotararii de guvern mai sus mentionata, se face pe baza criteriilor si metodologiei de evaluare prevazute in HG 20/1996, care reprezinta normele metodologice privind aplicarea Legii 112/1995 «pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatie de locuinte, trecute in proprietatea statului». Aplicarea acestei metodologii de evaluare, care a eludat prevederile HG 608/1990 si Legii 85/1992, a creat situatia ca locuintele de serviciu din garnizoanele mici, construite acum 40-50 de ani - ca Buzias, Giarmata etc. - sa fie evaluate la preturi mari comparativ cu cele practicate pe piata libera in zona respectiva si apropiate de cele cu care sunt valorificate locuintele de serviciu din alte garnizoane, construite dupa 1990, care au alt grad de finisaj si confort. Ca nereguli constatate pe linia vanzarii locuintelor de serviciu mentionam:

incalcarea art. 11 din Legea 85/1992, republicata, potrivit careia «nu pot cumpara locuinte cu plata pretului in rate persoanele care, in familia lor, au alta locuinta proprietate personala»;

nerespectarea prevederilor art. 4, alin. 3 din HG 576/1998 in care se precizeaza ca: «Personalul care a beneficiat de credite subventionate de la bugetul de stat pentru cumpararea de locuinte, inainte de intrarea in vigoare a prezentei hotarari, va putea cumpara locuintele de serviciu numai cu plata integrala a pretului acesteia»;

prezentarea unor declaratii notariale la Centrul de Domenii si Infrastructuri nr. 1 Bucuresti (care a intocmit documentele pentru vanzare-cumparare), care sunt neconforme cu realitatea."

DEGERATU SI-A VANDUT CASA LA STS

La bilantul Serviciului de Telecomunicatii Speciale pe anul 2001, seful serviciului, Tudor Tanase, a prezentat ce a gasit Curtea de Conturi in "ograda" pe care tocmai o prelua. Astfel, Curtea de Conturi atragea atentia asupra achizitiei de catre STS tocmai a apartamentului de patru camere din Cluj-Napoca pe care generalul Constantin Degeratu, fostul sef al Statului Major General, il detinea. E taman dovada, analizand raportul Inspectoratului MApN, ca generalul Degeratu n-avea dreptul sa-si ia locuinta de serviciu in 1999. Din momentul achizitiei, conducerii STS i se imputa faptul ca suma de 42.000 de dolari, cu care s-a platit apartamentul, depasea cotatia pietei de la acea vreme, iar legislatia privind achizitionarea de imobile pentru STS a fost incalcata. Fosta locuinta a familiei Degeratu nu iesea cu nimic din comun: lambriuri, gresie, mobila normala, posibil microfoane in pereti.

"VOI CERE VERIFICAREA SOLUTIEI"

Seful Sectiei Parchetelor Militare, generalul Samoila Joarza, ne-a declarat ca in acest dosar s-a dat la data de 14 noiembrie 2000 o rezolutie de neincepere a urmaririi penale. "S-a pornit de la o sesizare anonima prin care se semnala modul in care s-ar fi cumparat locuinte de serviciu cu incalcarea legislatiei. In urma constatarilor, pe baza actelor premergatoare din dosar, a consultarilor arhivelor Ministerului si a ordinelor ministrului s-a ajuns la concluzia ca nu s-a incalcat nici o dispozitie legala", sustine generalul Joarza, adaugand ca nimeni nu a contestat ulterior solutia data in dosar. "Acum, pentru ca Jurnalul National a solicitat relatii in legatura cu acest dosar, voi cere verificarea solutiei, dar cred ca a fost una corecta, avand in vedere ca a fost data de unul dintre cei mai buni procurori ai nostri si la vremea respectivea a fost vazuta si de generalul Dan Voinea, seful SPM la acea vreme, si adjunctul acestuia, col. Gheorghe Cornescu", a conchis Samoila Joarza. (Andreea Tudorica)