x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Traseismul politic, sport național de masă. Dezertarea din partide, în Parlament: Aleși pe listele unei formațiuni, mulți termină mandatul pe listele rivalilor

Traseismul politic, sport național de masă. Dezertarea din partide, în Parlament: Aleși pe listele unei formațiuni, mulți termină mandatul pe listele rivalilor

de Ion Alexandru    |    15 Noi 2024   •   07:40
Traseismul politic, sport național de masă. Dezertarea din partide, în Parlament: Aleși pe listele unei formațiuni, mulți termină mandatul pe listele rivalilor

​​​​​​​Au mai rămas 17 zile până la alegerile parlamentare, în urma cărora va fi constituit noul Legislativ, pentru perioada 2025 – 2028. Iar listele depuse la birourile electorale de circumscripție „gem” de candidați pe care partidele politice, mai ales cele cu șanse să facă pragul electoral, le prezintă publicului spre a fi votate. Așa s-a întâmplat și la ultimul scrutin legislativ, care a avut loc în luna decembrie a anului 2020, în urma căruia au fost aleși, pe listele de partid, actualii parlamentari. La patru ani distanță, realitatea din Parlament este net diferită față de ce a ieșit, în 2020, din urna de vot. Aleși pe listele unor partide, parlamentarii se regăsesc, astăzi, în grupurile parlamentare ale partidelor rivale. Sau constituie un grup important de neafiliați. 

Traseismul politic a devenit un sport național, în Parlamentul României, lucru dovedit de modul în care arată structura grupurilor parlamentare din Senat și din Camera Deputaților, în noiembrie 2024, în comparație cu decembrie 2024, când a fost constituit Legislativul care urmează să-și încheie mandatul la jumătatea lunii viitoare.

În 6 decembrie 2024, pentru alegerile pentru Camera Deputaților, Partidul Social Democrat a obținut un scor de 29,32% din voturi, ceea ce s-a transformat în 47 de mandate în Camera superioară a Parlamentului României. În noiembrie 2024, PSD are, la Senat, un grup format din 48 de parlamentari, matematic cu unul mai mult. În schimb, dacă în 2020 Partidul Național Liberal obținea, la vot, 25,58% și 421 de mandate de senator, astăzi, grupul parlamentar al liberalilor din Senat mai numără doar 31 de aleși, cu zece mai puțini.

Nici USR nu stă mai bine. În 2020, Alianța USR-PLUS primea 15,86% din voturi pentru Senat și 25 de mandate de senator, iar, în acest moment, grupul parlamentar al USR din Senat mai are 20 de parlamentari, cu cinci mai puțini.

Cu totul altfel stau, însă, lucrurile în privința AUR. Formațiunea lui George Simion a intrat în Senat, în 2020, cu un scor de 9,17% din voturi și cu 14 mandate de senator, iar, astăzi, AUR are, la Senat, un grup parlamentar format din 16 persoane, cu două mai multe. Doar UDMR, care a luat, la ultimele alegeri legislative, un scor de 5,89%, și-a păstrat numărul de parlamentari în Camera superioară, de 9 aleși.

De la USR, la PSD. De la PNL, la AUR

PSD a atras în grupul de la Senat, mai mulți parlamentari de la alte partide. Printre aceștia, se numără și Gheorghiță Mândruță, ales în 2020 pe listele USR-PLUS.

Partidul Național Liberal a pierdut, așa cum am arătat mai sus, mai mulți senatori, printre care îi putem enumera pe Viorel Riceard Badea, pe Liviu Brătescu sau pe Adrian Oros, care au ales să rămână senatori neafiliați. Pe de altă parte, de la PNL s-au transferat și la alte partide. Spre exemplu, Vasilică Potecă este, în acest moment, senator AUR. Iar Liviu Dumitru Voiculescu este, acum, senator PSD.

Și de la USR s-au făcut transferuri la PSD. Este cazul, deja amintit, al lui Gheorghiță Mândruță, dar și al lui Claudiu Marinel Mureșan. Progresiștii au mai rămas și fără senatorii Ion Dragoș Popescu, Andrei Postică și Cosmin Marian Poteraș, care activează, în prezent, ca parlamentari neafiliați.

AUR i-a câștigat pe fostul PSD-ist Călin Gheorghe Matieș și pe liberalul Vasilică Potecă. A pierdut-o, în schimb, pe Rodica Boancă.

Migrația, mult mai acută la Cameră

Diferențele dintre ce s-a ales în decembrie 2020 și situația politică din 2024 este și mai accentuată la Camera Deputaților. PSD a fost ales cu cinci mai puțini. PNL a pierdut, din decembrie 2020, până în noiembrie 2024, 15 parlamentari. Aleasă cu 25,18%, formațiunea liberală a intrat în Camera Deputaților cu 93 de aleși, iar, astăzi, mai are doar 77. 

În decembrie 2020, USR-PLUS primea 15,37% din voturi și 55 de mandate de deputat. Acum USR mai numără la Camera Deputaților 38 de aleși, cu 17 mai puțini. Și AUR a pierdut 9 deputați, de la 33, aleși în decembrie 2020, la 24, în noiembrie 2024. Până și UDMR a pierdut un deputat, din cei 21 de parlamentari aleși la scrutinul din decembrie 2020.

Transferurile politice sunt, însă, mult mai complexe. Spre exemplu, PSD l-a atras în grupul său pe deputatul Daniel Sorin Gheba, ales pe listele USR, transferat la AUR și relocate la PSD. A mai câștigat-o pe Cristina Camelia Rizea, aleasă tot pe listele USR, dar și pe Maria Stoian, aleasă pe listele PNL. Un alt USR-ist trecut la PSD este deputatul Beniamin Todosiu.

PNL a pierdut un grup masiv de parlamentari, în frunte cu Ludovic Orban, care au devenit parlamentari neafiliați. Dintre aceștia, doar Violeta Alexandru a decis să se mute, strategic, la USR. În schimb, liberalii l-au atras pe Cornel Folescu, de la PSD, dar au făcut și alte racolări, cum ar fi Oana MArciana Ozmen de la USR sau pe George Adrian Paladi, de la PSD.

USR a pierdut un grup întreg de parlamentari care au plecat din partid odată cu Dacian Cioloș, formând REPER și care activează ca parlamentari neafiliați. Iar AUR a luat de la PNL un deputat – Dumitru Flucuș. AUR a mai racolat și alți parlamentari, inclusiv de la USR, de la PNL sau de la PSD, însă o parte dintre aceștia au revenit la „matcă”. Alții au intrat la “„cuțite” cu George Simion și au demisionat din partid.

Scrutinul din 2020, organizat în pandemie, a cunoscut o prezență de 33,3% la urne

Ultimele alegeri parlamentare, care au avut loc în data de 6 decembrie 2020, au avut o prezență slabă la urne. 

Pentru Camera Deputaților, acum patru ani, s-au prezentat la urne 6.052.774 de alegători, reprezentând 33,3% din cei înscriși în listele electorale permanente. De asemenea, la alegerile pentru senat din anul 2020, s-au prezentat la vot 5.908.364 de persoane, reprezentând 33,3% din listele electorale permanente.

Oficial, la scrutinul legislativ din anul 2020, în listele electorale permanente erau înregistrați 18.964.642 de cetățeni români cu drept de vot. Alegerile au avut loc în plină pandemie de Covid-19, la câteva luni după ridicarea stării de urgență și declararea stării de alertă la nivel național.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×