Pedepse mai mici pentru marii corupţi

Incredibil, dar adevărat, in plină campanie anticorupţie şi la doar trei luni de la primi-rea Romăniei in răndurile Uniunii Europene, echipa fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei, a lansat un proiect de Cod Penal, pe care l-am putea numi "Codul Generozităţii". In viziunea incoruptibilei Macovei, ar trebui să fim mai blănzi nu doar cu hoţii şi pedofilii, dar chiar şi cu corupţii.

Lansat in dezbatere publică la inceputul lunii martie, proiectul de Cod Penal propune o schimbare a mentalităţii in Romănia, reducănd semnificativ pedepsele pentru majoritatea infracţiunilor prevăzute actualmente in Codul Penal.


TACTICA AMĂNĂRII DEZVĂLUIRII. Trebuie să punem accentul pe recuperarea şi reeducarea individului condamnat. Cam aceasta este ideea care răzbătea din discursul fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei, ţinut in chiar ziua afişării proiectului pe site-ul instituţiei, in conferinţă de presă. Probabil, aşa se explică intr-un fel reducerea pedepselor pentru hoţi, pedofili şi alte categorii de infractori. Culmea este că printre beneficiarii generozităţii echipei care a lucrat luni de zile la intocmirea Codului Penal se numără chiar şi persoanele condamnate pentru fapte de corupţie, precum luarea de mită şi traficul de influenţă. Acest lucru a fost insă trecut sub tăcere de Monica Macovei, aceasta făcănd vorbire in conferinţa de presă numai despre scăderea sancţiunilor pentru furturi. Oare de ce? De asemenea, din comunicatul de presă, dat "la cald" in mănă jurnaliştilor prezenţi la conferinţă, lipseau informaţiile privind reducerile şi in cazul corupţilor ori al celor care intreţin acte sexuale cu minorii romăni. scandalos. Astfel, dacă actualul Cod Penal pedepseşte luarea de mită a funcţionarului simplu cu inchisoarea de la 3 la 12 ani, iar fapta funcţionarului public cu atribuţii de control, cu inchisoare de la trei la 15 ani, in propunerea ex-ministrului Monica Macovei, pedepsele sunt scăzute. Funcţionarul simplu poate primi pentru luare de mită o pedeapsă privativă de libertate de la doi la şapte ani.


MAI PUŢIN CU CINCI ANI. Se observă nu doar o reducere cu cinci ani a limitei maxime a pedepsei, dar şi o scădere de un an a limitei minime. Dacă luarea de mită a fost comisă de un funcţionar public cu atribuţii de control, atunci pedeapsa poate fi cuprinsă intre trei ani şi zece ani şi jumătate. La fel este pedepsit şi funcţionarul public care ocupă o funcţie de demnitate publică sau dacă ocupă o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat. Observăm şi aici o scădere a limitei maxime a pedepsei cu patru ani şi jumătate. Traficul de influenţă este pedepsit in actualul Cod Penal cu inchisoare de la doi la zece ani. Proiectul de nou Cod Penal prevede o reducere cu trei ani a limitei maxime, adică pedeapsa maximă pe care o poate primi o persoană pentru comiterea acestei infracţiuni este de doar şapte ani. Dacă fapta este comisă de un funcţionar public mai special, ca şi in cazul luării de mită, el poate primi de la trei ani la maximum zece ani şi jumătate de inchisoare. Domeniul licitaţiilor publice, atins frecvent de corupţie, nu este lăsat deoparte, cel care deturnează o asemenea licitaţie putănd primi tot intre doi şi şapte ani.


SEMNAL PROST. Acum inţeleg de ce s-a intărziat atăt de mult cu ieşirea la rampă a noului proiect de Cod Penal. Normal că Romănia nu putea ieşi cu o asemenea "viziune" de generozitate faţă de corupţi, mai inainte ca aderarea să se petreacă. Şi apoi, dacă integrarea s-a şi intămplat, nu dădea bine să apară declaraţii publice despre indulcirea sistemului sancţionator pentru această categorie de infractori, mai ales că recomandările Comisiei Uniunii Europene pentru ţara noastră erau in sensul continuării luptei anticorupţie. Or să reduci pedepsele in aceste cazuri, fără a veni cu ceva in schimb care să intărească lupta impotriva corupţiei şi fără reducerea/inlăturarea cauzelor care generează acest flagel inseamnă, in opinia mea, să generezi factori favorabili producerii fenomenului. Unii funcţionari publici s-ar putea intreba: "Dacă iau o mită de patru milioane de dolari, mai contează că stau la părnaie mai puţin de şapte ani, dacă mai e şi judecătorul generos cu mine?" Şi cu corupţia instituţionalizată cum rămăne?...

Critici in raportul Comisiei Europene

Progresul inregistrat in domeniul tratamentului judiciar al corupţiei la nivel inalt este incă insuficient, potrivit raportului privind progresele realizate de Romănia in domeniul Justiţiei, publicat in această vară de Comisia Europeană. Experţii europeni au criticat inclusiv durata pedepsei aplicate pentru infracţiunile de corupţie (de la un an pănă la doi ani de inchisoare), care "nu işi indeplineşte funcţia preventivă". "Instanţele nu reuşesc să demonstreze că inţeleg rolul lor esenţial in eforturile de combatere a corupţiei in Romănia", iar suspendarea executării pedepselor "subminează progresele recente cu privire la anchete". La publicarea raportului, comisarul european pentru Justiţie, Franco Frattini, a subliniat că rezultatele pe teren intărzie să apară.

• Irina Cristea

Omisiune suspectă

Fără a sufla un cuvănt despre includerea corupţilor ori a pedofililor pe lista beneficiarilor indulgenţei legiuitorului, in martie Monica Macovei (foto) a prezentat proiectul ca pe o viziune modernă a societăţii. "Proiectul aduce o reaşezare in limitele normale a tratamentului sancţionator pentru infracţiunile incriminate in partea specială. Noile prevederi nu trebuie inţelese ca o simplă diminuare a limitelor de pedeapsă, ce ar determina o slăbire a represiunii penale. Ele sunt expresia unei viziuni moderne asupra rolului pedepsei in reintegrarea socială a persoanelor care au comis infracţiuni", a spus Macovei in justificarea reducerii pedepselor. Ministrul care avea să părăsească instituţia in luna aprilie nu a făcut vorbire decăt despre sancţiunile pentru furt.

• Violeta Fotache