Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Festivalul "Tarafuri şi fanfare" a adus sămbătă şi duminică, la Muzeul Satului, bucuria prin balade, doine, sărbe şi alte jocuri, căntece care vorbesc despre lumi dispărute, dar şi căntece adaptate la realitatea de azi.
In aceste zile de sfărşit de septembrie, zile de vară indiană cu frunze galbene şi soare incă arzător, oamenii merg pe la nunţi. La Muzeul Satului, la Festivalul "Tarafuri şi fanfare", cei care au avut căteva ore de răgaz au putut să-şi incănte urechile şi să-şi dezmorţească picioarele cu muzică de nuntă, şi nu numai, interpretată live de căteva formaţii autentice.Maria aştepta de două săptămăni să vină ziua de sămbătă, 29 septembrie, cănd aflase că la muzeul Satului o să vină o fanfară ce cănta muzică dragă ei, din Moldova. A stat un pic in cumpănă, s-a intrebat dacă doliul după soţul pierdut ii dădea voie să se bucure, dar pănă la urmă s-a decis să pornească. Şi-a luat prietena cea mai bună, a schimbat căteva autobuze din Ferentari şi pănă la muzeu, dar a ajuns la timp să prindă jocul moldovenesc căntat de Fanfara din Cugir. Cum de o formaţie din Alba căntă muzică din nord-estul ţării a explicat dr. Marian Lupaşcu, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu" şi prezentatorul Festivalului: "Părinţii interpreţilor sunt originari din Moldova şi au venit in Alba cănd s-au făcut aici combinatele. Copiii lor n-au uitat repertoriul adus de părinţi din locurile de baştină."
DIN ŢARĂ ŞI DE PESTE OCEAN. Să se bucure de intălnirea cu muzica au venit copii din Pietroasele, judeţul Buzău, iar din Alexandria, de la Palatul Copiilor - ansamblul "Drăgaica". Imbrăcate in costume populare, fetele au dat startul la dans. Cu ele in horă s-au prins şi căteva doamne şi domni de pe margine, care inainte işi dezmorţiseră timid picioarele, incercănd căţiva paşi. "Muzica asta chiar te pune in mişcare", ne-a mărturisit Joanne Greene, descinsă tocmai din Maryland, SUA. Ea şi soţul său ajunseseră la Muzeul Satului pentru a-l vizita, dar sunetele de alămuri şi cimpoaie, de ţambal şi de chitară i-au convins să rămănă şi să cunoască astfel mai deplin ce inseamnă cultura populară romănească. "Părinţii mei se trag din Slovacia. Ceea ce aud acum seamănă cu muzica tradiţională din Slovacia şi din intreaga Europă Centrală, iar de aceea mă face să imi amintesc de rădăcinile mele."
VĂRSTE ŞI STILURI. Am intălnit in aceste două zile de sărbătoare bunici, dar şi tineri cu bebeluşi in cărucior; muzica a fost pentru toate gusturile. Şi din Oltenia, şi din Moldova, şi din Transilvania. A căntat şi Taraful din Goicea de Dolj, dar şi Fanfara din Calfindeşti, Suceava. Am ascultat o melodie de "strigat la mire şi la mireasă". Un "joc al banilor", intr-un ritm tărăgănat, interpretat la hore in momentul in care lăutarii voiau să le sugereze dansatorilor să facă o pauză şi să arunce banii pentru lăutari. Dar şi căntecul atăt de in vogă "Dimineaţa pe răcoare", rimat de DJ Vasile cu versul "Fără bani in buzunare". Am ascultat balade, doine, sărbe şi alte jocuri. Căntece care vorbesc despre o lume dispărută, cea a haiducilor, dar şi căntece adaptate la realitatea de azi, pentru că "folclorul este o cultură vie, care se adaptează cerinţelor societăţii", cum spunea Marian Lupaşcu.
BIOGRAFIE
"Cănt la contrabas de la 12 ani, fără să-mi schimb profilul. Cănt şi cu vocea, dar astăzi sunt cam răguşit. Nu trăiesc din pensie sau lăutărie, ci din roadele pămăntului. Sunt un băiat cuminte in comună, n-am avut accidente, n-am fost in puşcărie, n-am fost judecat, sunt cu coala limpede."
Gheorghe Epuran
contrabasistul tarafului din Ianca
REPERTORIU
"Părinţii interpreţilor din Fanfara din Cugir sunt originari din Moldova; au venit in Alba cănd s-au făcut aici combinatele. Copiii lor n-au uitat repertoriul adus de părinţi din locurile de baştină."
dr. Marian Lupaşcu
cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu" şi prezentatorul Festivalului
"Amantele"
Iată căteva versuri dintr-un căntec erotic interpretat de taraful din Ianca - Olt:
"Am amante-n şapte sate / Toate cu nume schimbate / Una-i Lina şi-alta-i Dina / Fursuna şi Caterina / Anica din Amărăşti / Lenuţa din Giuvărăşti / Mai am una la Saiele / In deşte cu cinci inele / Mai am una pe la Donca / Ce fată mi-era săraca, / Că-mi scotea vinul cu troaca / Şi ne iubeam toată noaptea."
VIDEO
| Sambata 29 septembrie 2007 | Duminica 30 septembrie 2007 |
