Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De acum doi ani, patronatele hotelierilor au cerut prețuri modice pentru sectoarele de plajă de la malul mării și zone libere pe care să le preia primăriile, pentru a le oferi gratuit turiștilor. Ideea de bază a acestei strategii s-a dezbătut împreună cu Ministerul Mediului, în 2022. Inițial s-a ajuns la un acord în privința aplicării ei din 2024, cu alocarea unui număr de locuri pe plajă fiecărei unități de cazare, în raport cu numărul de camere pe care le închiriază, astfel încât prețurile mici pentru închirierea sectoarelor de plajă să-i ajute pe hotelieri să ofere gratuit șezlonguri și umbrele pentru turiștii cazați.
Astfel, litoralul românesc ar fi avut de câștigat, în competiția cu vecinii bulgari care aplică această strategie de peste 20 de ani. Problema cea mai gravă, în România, este că nu Ministerul Turismului gestionează plajele, ci Ministerul Mediului, prin Autoritatea Națională Apele Române, iar până acum nu a existat un dialog real între cele două ministere sau între autoritățile de mediu și agenții economici care au activitate în turism.
Același lucru s-a întâmplat și la cea mai recentă întâlnire dintre reprezentanții Ministerului Mediului și hotelierii care așteptau un act normativ pentru atribuirea plajelor preferențial pentru cei care oferă locuri de cazare și pentru primăriile care ar putea amenaja spații de agrement, eliminându-se ceea ce hotelierii acuză că este concurență neloială venită din partea unor afaceriști cu alte domenii de activitate, care au un singur interes atunci când participă la licitațiile pentru plaje: să facă bani din exploatarea acestora, fără să fie interesați de confortul celor cazați pe litoral și fără a contribui la atragerea turiștilor pe litoralul românesc.
Momentul „T zero” mai are de așteptat
Anul 2024 a fost stabilit de la început ca punct de plecare pentru reatribuirea tuturor sectoarelor de plajă, luându-se în calcul proiectul de lărgire a zonelor de nisip din care astăzi rezultă suprafețe mult mai mari decât înainte, astfel încât zona care urmează să fie închiriată a crescut suficient de mult, pentru a îndestula toți proprietarii de unități de cazare, prin atribuirea unui număr de locuri proporțional cu numărul de camere.
Dar problemele au început din primele luni ale anului acesta, când Apele Române nu au mai scos la licitație 71 de sectoare de plajă, lăsându-le neadministrate. De fapt, toate au fost ocupate ilegal de operatori economici pe care inspectorii autorității nu i-au văzut, din mai până în septembrie. Nu i-au văzut nici măcar după ce li s-au trimis, din două în două zile, imagini relevante, din anumite zone de pe litoral, din care reieșea clar faptul că se fac afaceri ilegale acolo, sub ochii închiși ai autorităților. Nu le-au văzut nici după ce au primit același tip de imagini de la mai mulți jurnaliști, din presa centrală sau locală, care arătau continuitatea ilegalităților.
Pe plaja de la 23 August-Olimp, de exemplu, activitățile ilegale semnalate de Jurnalul s-au oprit abia atunci când a intervenit Poliția, în a doua jumătate a lunii august, iar atunci a venit și primul răspuns din partea Apelor Române care confirma ceea ce am semnalat, dar cei care au desfășurat activitățile în ilegalitate au fost lăsați să opereze fără contract și fără autorizații, aproape întregul sezon.
Ministerul Mediului nu face turism
Ministerul Mediului invocă, de fiecare dată, criteriul de nediscriminare, la închirierea plajelor. Hotelierii sunt revoltați și spun că în domeniul turismului nu ar trebui să se pună problema în acest fel, pentru că ar trebui să fie o strategie de administrare a litoralului orientată către beneficiile turistului, nu către afacerile celor care vor să facă bani din exploatarea plajelor, având cu totul alt domeniu de activitate.
Unul dintre exemplele date de unul dintre hotelieri, la dezbaterea de săptămâna trecută, a fost concurența între un hotel cu peste 100 de camere, de la malul mării, și o firmă de prelucrare a lemnului din Satu Mare, fără legătură cu turismul pe litoral. Reprezentanții Apelor Române și ai Ministerului Mediului nu au înțeles, nici de această dată, nevoile operatorilor economici din turism, optând pentru vechea strategie care aduce mai mulți bani ministerului.
Inițiatorii unei legi care ar putea schimba situația de pe litoralul românesc ar trebui să fie Ministerul Mediului, împreună cu Ministerul Turismului, a explicat Dumitru Filip, reprezentantul OMD Mangalia, din care fac parte nouă stațiuni din sudul litoralului. S-a discutat și faptul că niciodată nu s-a ținut cont de consultările cu mediul de afaceri și cu OMD-urile, atunci când Apele Române au stabilit caietele de sarcini pentru scoaterea la licitație a sectoarelor de plajă, fiind un perpetuu dialog al surzilor care nu a respectat niciodată prevederile Legii dialogului social, astfel încât deciziile au fost luate unilateral, de către Apele Române.
Caietele de sarcini i-au speriat pe hotelieri
În loc de o nouă lege, autoritatea din Ministerul Mediului a lansat noile caiete de sarcini pentru licitația care urmează să se organizeze, pentru cele 71 de sectoare de plajă neatribuite anul acesta, cu prețuri mult mai mari decât au fost până acum, în condițiile în care tariful stabilit de autoritate a crescut în fiecare an, cu cel puțin 30%.
„Nu înțelegem modul discreționar în care a abordat ministrul Mediului acest dialog. Am luat caietul de sarcini și, comparand prețul actual de la care pleacă licitația cu ultimii ani în care s-a perceput taxa, inclusiv pe sectorul mărit, apare o majorare cu aproximativ 32%, la care se adaugă tariful beach barului - care nu e precizat, însă știm că anul trecut taxa pe metru pătrat de beach bar a fost de 200 de euro, adică 10.000 de euro plus TVA pentru un beach bar de 50 de metri pătrați. Cu asemenea tarife, în condițiile în care la toate discuțiile am fost asigurați că vor fi cele mai bune tarife pentru hoteluri, ce putem face? Vom rămâne cu prețurile astronomice pe plaje”, a explicat un hotelier supărat pe autoritățile care nu și-au respectat promisiunile.
Strategia actuală îi ajută pe bulgari și pe greci
Mecanismul pe care Ministerul Mediului, prin Apele Române, îl dezvoltă, îi ajută pe afaceriștii interesați de a face bani din administrarea plajelor să participe la licitații și să ofere prețuri cât mai mari, pentru a câștiga, iar apoi sunt liberi să închirieze șezlongurile și umbrelele la prețuri exorbitante pentru turiști. Astfel se ajunge la veșnicele comparații între condițiile de pe litoralul românesc și cele din Bulgaria sau Grecia, unde turiștii au șezlonguri și umbrele gratuit, din partea hotelurilor la care sunt cazați, în timp ce în România șezlongul costă pe plajă, pentru o zi de închiriere, mai mult decât în magazin.
Exact această problemă distruge turismul de pe litoralul românesc, iar hotelierii care au cerut o nouă strategie de atribuire a sectoarelor de plajă invocă imposibilitatea de a concura cu afaceriștii din alte domenii de activitate care licitează cu scopul de a face un business cât mai profitabil din închirierea șezlongurilor, în timp ce proprietarii unităților de cazare au interesul de a atrage un număr cât mai mare de turiști mulțumiți care să aleagă litoralul românesc pentru vacanțele de vară, pe termen scurt, mediu și lung. Însă toate discuțiile pe această temă au dus la rezultate zero, consultările nefiind luate în considerare de Ministerul Mediului.
Ordonanță de Urgență, pentru salvarea sezonului estival 2025
Nu doar autoritățile au o vină în această privință, ci și asociațiile patronale care nu s-au implicat suficient. Până în prezent, propunerile au venit mai mult din partea FPTR și OMD Mangalia. Cele două organizații au lansat și un document care poate sta la baza unui viitor proiect de lege prin care plajele să fie împărțite între primării și hotelieri, licitate la prețuri mici, astfel încât să se poată asigura gratuitatea șezlongurilor pentru turiștii cazați pe litoral. Dar pentru a se lua în considerare propunerea, este nevoie de voință politică. FPTR și OMD Mangalia cer Guvernului o Ordonanță de Urgență, pentru a nu se compromite sezonul estival de anul viitor, iar documentația pe care au pus-o la dispoziția premierului Marcel Ciolacu arată scăderile înregistrate de turismul pe litoral, în 2024, față de 2023.
Cele două organizații vor să se asigure confortul turiștilor, gratuitatea în zonele libere și posibilitatea ca hotelierii să ofere șezlongurile gratis, incluse în pachetul de cazare, dar și cabine de schimb, dușuri și toalete cu acces gratuit, pe toate sectoarele de plajă.
Vecinii bulgari au găsit varianta câștigătoare
În loc să ne învârtim în acest cerc vicios, am putea copia modelul Bulgariei. Strategia Bulgariei, în privința închirierii plajelor, este mult mai eficientă, pentru că a eliminat din start problema concurenței neloiale sau a discriminărilor. De peste 20 de ani, în Bulgaria poate licita oricine, poate câștiga sectoarele de plajă, dar dacă nu administrează corespunzător condițiilor impuse de guvern și turiștii sunt nemulțumiți, pierd dreptul de a mai administra și se reface licitația. Doar în acest fel au fost eliminați, „pe cale naturală”, cei care erau interesați doar de câștigul financiar din închirierea șezlongurilor.
Bulgarii cer un plan de investiții pe termen lung (pe 20 de ani) și dovada respectării acestuia, dar au și cerințe legate de mulțumirea turiștilor. Dacă se constată că nu au fost respectate cerințele, plaja poate fi pierdută în orice moment, indiferent cât de mare a fost până atunci investiția. Tocmai de aceea, câștigătorii licitațiilor au mare grijă să respecte planificările pe care și le asumă și să-i facă pe turiști cât mai mulțumiți.
Nici Bulgaria nu a putut impune prin lege atribuirea sectoarelor de plajă discriminatoriu, doar către hotelieri, dar a găsit soluția cea mai bună și conformă cu dreptul internațional de a-i elimina pe cei care își doreau doar să le exploateze în folos personal. Condițiile impuse sunt atât de drastice, încât pot fi respectate doar de hotelierii care nu vând plaja, ci pachete turistice complete.
Astfel, cei mai mulți câștigători ai licitațiilor de pe litoralul bulgăresc nonhotelieri au cedat plajele (mai întâi prin subînchiriere) către unitățile de cazare, neputând să respecte prevederile legii, apoi au renunțat la a mai participa la licitații, neputând îndeplini condițiile impuse prin contract. Acum sunt aproape toate sectoarele de plajă administrate de proprietarii hotelurilor. Dar Bulgaria și-a făcut mai întâi o strategie pentru turism, de unde a derivat regulamentul pentru plaje, fără a lăsa la mâna Ministerului Mediului închirierile care ar afecta economia națională.
