Pleacă ai noştri, vin ai noştri. Reciclaţii lui Boc

Cabinetul Boc vrea "sânge proaspăt" în sistemul de stat. Dă cu pensionarii de pământ şi curăţă atent locul ocupat prin voinţa nefericită şi cumulată a electoratului. Că d-aia s-a făcut reformă politică, d-aia s-a votat uninominal. Să ne conducă premianţii, cei mai buni dintre cei buni. Şi, graţie algoritmului politic, ne vor conduce. Penalii Ionel Manţog (minerit) şi Liviu Harbuz (Agricultură), securistul Silvian Ionescu (Ecologie), înformatorul traseist Petru Lificiu (ANRE) sau liderul studenţilor comunişti Mircea Ursache (Privatizare), aste-s tinerele speranţe ale politicii autohtone fără de care partidele noastre par a nu putea guverna. N-apucă un Cabinet nou să se instaleze, că hop ies iepuraşii de urechi din băştile proletare. Pe Silvian îl doare-n cozorocul de la joben că unchiu’ Traian a condamnat comunismul. Lui Ursache i se fâlfâie că prietenarul său Omar Hayssam e unicul terorist prin hotărâre judecătorească din România şi, culmea ironiei antiteroriste, vrea să-şi ţină la păstrare şi şefia Word Trade Center. Manţog n-are nici o treabă că s-a pus singur jupân peste o întreprindere cu care se judecă. Harbuz revine senin la locul faptei. Ei sunt oamenii momentului; ai tuturor momentelor postrevoluţionare, ca să fim riguroşi. Ei sunt reciclabilii de meserie şi vocaţie…

Ionel Manţog la Ministerul Economiei, Silvian Ionescu la Garda de Mediu, Mircea Ursache la AVAS, Liviu Harbuz la Agricultură. Din lipsă de oameni, Guvernul Boc a cocoţat în scaune de consilieri şi secretari de stat o serie de personaje, unele scoase pur şi simplu de la naftalină, altele cunoscute pentru scandalurile în care sunt implicate. Când nu a avut nici din ăia, nici din ăia, Cabinetul Boc a umplut golul mutându-i dintr-o instituţie în alta.

La începutul acestei săptămâni, prim-vicepreşedintele PD-L, Theodor Stolojan, declara că numirea secretarilor şi subsecretarilor de stat nu constă doar în propunerea unor nume. Liderul PD-L a dezvăluit că procesul de numire în funcţii a secretarilor şi subsecretarilor de stat nu constă doar în faptul că "preşedintele de partid îi prezintă premierului o listă şi spune: «Ăştia sunt oamenii»". "Lista respectivă este trimisă spre verificare la o serie de autorităţi ale statului, care îşi spun un punct de vedere. Este un anumit interval de timp. Dar în zilele care urmează, acest proces va fi încheiat la nivel central", a precizat Stolojan. Cine şi de ce i-a verificat, nu se vede. Faptul că numirea lor a luat mult timp Cabinetului Boc presupunea ca nominalizaţii să fie fără cusur, adevăraţi profesionişti. Numai că mulţi dintre ei sunt extrem de controversaţi, alţii au dosare la DNA sau alţii au fost puşi că trebuie. Astfel, noul preşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Mircea Ursache, a revenit în această funcţie după cinci ani. Numele lui Mircea Ursache a apărut în scandalul "Afacerea Costea". El ar fi beneficiat, conform documentelor justiţiei franceze, de facilităţile omului de afaceri Adrian Costea, care s-a ocupat de afişele electorale din campania prezidenţială din 1996 a lui Ion Iliescu. Potrivit anchetatorilor, Costea i-ar fi plătit lui Ursache sejurul la Hotelul "Concorde La Fayette" din Paris. Pe vremea guvernării Năstase, el a fost implicat în scandalul privatizării IPRS – Băneasa, întreprindere care a ajuns pe mâna lui Omar Hayssam. Sirianul a ajuns membru PSD, fiind înscris în partid chiar de Mircea Ursache. Astfel că în 2005, în plin scandal al ziariştilor răpiţi în Irak, Mircea Ursache a fost dat afară din partid.

CUPLUL MANŢOG-HOARĂ LA ECONOMIE
Ministrul Economiei, Adriean Videanu, nu i-a găsit decât pe Ionel Manţog şi Marcel Hoară să şi-i pună consilieri, care au probleme cu Justiţia. Ionel Manţog, secretar de stat propus de PD-L, a fost cercetat de DNA şi trimis în judecată pentru infracţiuni de corupţie, operaţiuni financiare prin utilizarea de informaţii obţinute în virtutea funcţiei, fals în declaraţii şi fals în înscrisuri, în dosarul numit "strămutaţii de lux", din judeţul Gorj. După începerea anchetei DNA, a demisionat şi s-a întors la şefia Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, funcţie din care săvârşise în trecut faptele pentru care este cercetat. Potrivit presei locale, "mafia lignitului Manţog-Condescu" a colaborat cu directorul interimar al Agenţiei de Dezvoltare a Zonelor Miniere, Marcel Hoară, care este al doilea consilier al lui Videanu. Marcel Hoară este şi el acuzat că şi-ar fi modificat fişa postului şi că şi-ar fi şters o sancţiune administrativă din dosar pentru a putea deveni director cu drepturi întregi al ADZM.

VRABIE ŞI BRACONAJUL
Nici la Interne nu au fost puşi oameni fără pată. Unul dintre cei patru secretari de stat de la Ministerul Internelor este Cătălin Vrabie, fost prefect de Vrancea, acuzat de braconaj în 2006.

Vrabie a fost propus de organizaţia PSD Vrancea. În iulie 2006, Cătălin Vrabie alături de paznicul de vânătoare Marian Mălu-reanu au fost opriţi de un echipaj de Poliţie care a descoperit în maşina organizaţiei PSD un cuţit şi o secure pline de sânge proaspăt şi arme de vânătoare. În urma percheziţiei de la domiciliul lui Vrabie s-au mai găsit în frigiderul acestuia pachete de carne inscripţionate "carne ţap" şi "oase ţap", iar acasă la Mălureanu a fost descoperit un trofeu de căprior. În comunicatul IPJ de atunci se menţiona: "Se întorceau de la o vânătoare pentru care nu aveau autorizaţie". Deşi existau toate aceste probe, Parchetul Vrancea a decis după şase luni neînceperea urmăririi penale în dosarul fostului prefect, pentru că Poliţia nu deţinea reactivi de identificare decât pentru grupele de sânge de natură umană şi nu a reuşit să achiziţioneze unii pentru carnea de căprioară.

SECURISTUL RECICLAT
Controversatul Silvian Ionescu a revenit la şefia Gărzii Naţionale de Mediu după ce a mai ocupat această funcţie în mandatul democratei Sulfina Barbu, în perioada 2005-2007. Ofiţer în Departamentul de Informaţii Externe înainte de ‘89, numele lui Ionescu este strâns legat de fosta Securitate. În 2006, el a fost acuzat de fostul consilier al premierului pe probleme de securitate naţională, Marius Oprea, că este fost ofiţer de Securitate, iar democratul nu a dezminţit acest lucru. El precizat însă că a făcut "spionaj economic" în favoarea României şi nu poliţie politică, explicând că principala lui obligaţie era să aducă dolari în ţară şi că în acest demers s-a ocupat exclusiv de cetăţeni străini. Deşi a prezentat adeverinţă de la CNSAS în sprijinul celor susţinute, un alt fost ofiţer de Securitate, Liviu Turcu, l-a acuzat şi el, într-un articol publicat în Jurnalul Naţional, că a fost "unul dintre ofiţerii Serviciului de Informaţii Externe, dar, aşa cum avea să se constate mai târziu, şi ai Securităţii interne, care s-au plasat instantaneu în vâltoarea evenimentelor din 23-25 decembrie 1989 în noile nuclee FSN organizate teritorial sau instituţional". La rândul lor, Emil Constantinescu şi Mugur Ciuvică au spus despre democrat că ar fi fost ofiţerul de legătură al lui Traian Băsescu la Anvers. În plus, Ionescu a fost acuzat că a participat la dărâmarea Bancorexului, însă el a negat, spunând că a avut într-adevăr o linie de credit pe care nu a rambursat-o, dar asta nu din vina firmei pe care o administra.

SECRETAR DE STAT PENAL
Liviu Harbuz a ajuns secretar de stat la Ministerul Agriculturii după ce a mai deţinut această funcţie şi pe timpul guvernării Năstase. Dacă atunci a condus Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), acum Harbuz a fost adus de pesedişti pentru a coordona Direcţia de Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale, având în subordine şi agenţiile de plăţi. Harbuz a fost recompensat cu jobul guvernamental după ce a fost cercetat penal în nu mai puţin de trei dosare, vizând nereguli ce ar fi fost comise de acesta în calitatea sa de preşedinte al ANSVSA. Într-unul dintre dosare, Harbuz a fost cercetat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi deturnare de fonduri, cu consecinţe deosebit de grave, pentru că ar fi încredinţat ilegal acţiunea de înregistrare şi identificare a ovinelor, caprinelor şi suinelor societăţii clujene IQ Management SRL. Alături de Harbuz a fost cercetat şi fostul director general al agenţiei, Ion Sorin Mitrea, fratele lui Miron Mitrea, însă amândoi au fost scoşi de sub urmărire penală în 2007.

BĂDULESCU ŞI PRIVATIZĂRILE DIN ENERGIE
Un alt nume controversat este Doru Laurian Bădulescu, numit de premierul Boc secretar de stat în Ministerul Mediului. El a mai făcut parte din Guvern, fiind şef la Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, pe vremea ministrului Dan Ioan Popescu. Din această poziţie, Bădulescu s-a ocupat de privatizări "grele" în energie. Numele său apare în dosarul privatizărilor strategice ca prieten al bulgarului Stamen Stantchev, şi el implicat în acest dosar. Din interceptările procurorilor reiese că Bădulescu este cel care le-a făcut legătura lui Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, şi Stamen Stantchev. "De exemplu, Radu (Donciu).

E unul dintre cei mai buni oameni ai mei. Radu a lucrat pentru un tip. Radu este foarte bine şcolit. Are 51 de ani. A fost director general la Rompetrol. Un tip mare. Atunci când au avut loc schimbările politice, el nu este politician, Dinu Patriciu şi un alt tip pe nume Doru Bădulescu, de la PSD, au făcut o înţelegere ca Doru să-l ia pe Radu să lucreze pentru el şi aşa l-au scos din Rompetrol...", arăta una dintre interceptări. Donciu este unul dintre funcţionarii publici judecaţi în dosarul privatizărilor strategice pentru trădare prin transmitere de secrete şi a lucrat în firma familiei Bădulescu.

DOI "FOŞTI" LA FINANŢE
Sunt însă şi politicieni care s-au orientat la ţanc pentru a reveni în prim-plan şi pe care actuala putere i-a gratulat cu posturi. Este cazul democrat-liberalului Petru Lificiu, care a preluat postul de preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Fost ministru al Mediului în Guvernul Năstase, Lificiu a demisionat în 2005 din PSD, s-a înscris în Partidul Ecologist din România. Aici a fost acuzat de lovitură de partid, luându-i lui Corneliu Protopopescu locul de preşedinte al formaţiunii. Ca atare, a demisionat din fruntea PER şi a rămas simplu membru. A plecat din PER, în noiembrie 2007 devenind membru PD-L.
Gheorghe Gherghina, secretar de stat la Finanţe, intră şi el la categoria "reactivaţi", el fiind un "client mai vechi" al ministerului. El a lucrat aici încă de pe vremea comuniştilor, ocupând între 1987-1990 funcţia de economist. După Revoluţie, Gherghina a rămas pe baricadele Finanţelor, unde a deţinut până în 2001 calitatea de director general, iar în perioada mandatului pesedistului Mihai Tănăsescu a ocupat funcţia de secretar de stat, responsabil cu elaborarea bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat şi urmărirea execuţiei bugetare. Reactivat este la Finanţe şi secretarul de stat Bogdan Drăgoi, el ocupând această funcţie şi în perioada 2006-2007, de unde a fost preluat de Adriean Videanu şi numit la Primăria Capitalei director general economic.

Mutaţi de colo-colo

Lipsa de "cadre" la nivelul noului Executiv s-a făcut simţită din chiar momentul zero, al conceperii acestuia, când pentru şefia Ministerului Apărării cea mai bună soluţie găsită a fost desemnarea lui Mihai Stănişoară, la momentul respectiv consilier prezidenţial pentru apărare şi securitate naţională. Expertiza lui Stănişoară în domeniu a fost argumentul forte, de nerefuzat, al trimiterii acestuia de la Cotroceni la Palatul Victoria. Câteva săptămâni mai târziu, în primele zile ale lui ianuarie, un alt consilier prezidenţial ia drumul Pieţei Victoria nr. 1. Este vorba de Daniela Nicoleta Andreescu, consiler prezidenţial în Departamentul Legislativ, care a fost numită şeful Secretariatului General al Guvernului. De numele Danielei Andreescu este legat scandalul "căpşunarilor", în perioada în care aceasta fusese şefa Oficiului Forţei de Muncă, anterior funcţiei de la Cotroceni. Fostul ministru al Muncii, Paul Păcuraru, a acuzat-o atunci că apără "un anume grup de interese", "îndrumând" persoanele care solicitau obţinerea unui loc de muncă în străinătate să ia avize şi atestate de la "furnizorii" aflaţi "în legături de interese directe cu Elena Udrea şi soţul acesteia, Dorin Cocoş". A treia trimitere de la Cotroceni către Executiv a fost consilierul prezidenţial pentru relaţia cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac, care a fost numit pe o funcţie de secretar de stat pe acelaşi domeniu la Ministerul de Externe. Pentru a completa schema secretarilor de stat, s-au făcut şi alte mutări, exemplul cel mai sugestiv fiind cel al viceprimarului Răzvan Murgeanu, care a fost luat de la Primăria Capitalei şi numit secretar de stat în Ministerul Dezvoltării. Nevoia de cadre a fost atât de mare, încât şef la Departamentul de Control al Guvernului a fost numit un asociat de-al fostului premier Tăriceanu în firma Clubul Vinului, Sorin Alăzăroaie. Mai mult de atât, politicieni care nu au reuşit să "învingă" uninominalul au fost "reactivaţi" în noile structuri de putere: udemeristul Peter Eckstein Kovacs a devenit consilier prezidenţial pentru minorităţi, pedelistul Dan Cârlan a fost numit secretar de stat la Ministerul Mediului, iar pesedistul Vladimir Mănăstireanu, consilier al vicepremierului Dan Nica.