Poșta Română s-ar putea reforma prin servicii sociale și financiar-bancare

Poșta nu înseamnă doar serviciu de curierat în România, deși mult timp s-a mizat pe această confuzie, într-o campanie de PR negativ, pentru denigrarea instituției. Factorul poștal înseamnă foarte mult pentru comunitățile rurale din România, iar eliminarea lor și a acestor servicii ar produce un dezechilibru foarte grav în societatea românească. Cu toate acestea, nu a existat niciun plan real de reformă, în sens pozitiv, din partea niciunui director al Poștei Române și nici a partidelor politice care au numit conducerea instituției în ultimele trei decenii. 

Campaniile de PR negativ care au atacat fără întrerupere Poșta Română, în ultimii 30 de ani, s-au bazat pe comparații între serviciile de curierat ale Poștei și cele private, care sunt mult mai performante. Dar nu s-a spus că Poșta Română nici măcar nu a-ncercat să modernizeze aceste servicii, lăsând, de fapt, acest segment de piață exclusiv pentru firmele private. „Poșta Română are un serviciu de curierat rudimentar. I-am propus actualului director general interimar să-l ajut să facă niște huburi logistice în care să vină colete, pachete, corespondență, la nivel regional. Astfel ar intra în această competiție din piață și Poșta Română, pentru servicii de curierat. Poate face o evaluare, la nivel de companie, să stabilească unde ar vrea să aibă aceste centre logistice și câte ar trebui să fie, pentru a asigura transportul cât mai sigur. Se pot amenaja cu ajutorul unui fond de investiții, ei identifică terenurile, ei fac investiția și livrează totul la cheie. Se pot cumpăra sau se pot închiria, dar ar avea centrele de logistică cel mult într-un an. Până acum nu a vrut nimeni să facă acest lucru”, a explicat, pentru Jurnalul, Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), din care face parte și sindicatul lucrătorilor din Poșta Română.

Propuneri ignorate 10 ani

BNS a avut multe inițiative și a propus proiecte guvernelor din ultimii 10 ani, dar sindicaliștii se plâng mai ales de faptul că partidele politice au preferat să numească directori interimari care doar să execute ordine și să nu facă o reformă reală a Poștei Române, ceea ce se întâmplă și acum. Și caracatița politică despre care vorbesc sindicaliștii este bună pentru un scenariu de film. „Actualul director general și mulți dintre cei care au venit în companie au pus bazele partidului PACT, preluat apoi de PNL, când Ludovic Orban era premier. Are o armată de consilieri din acest partiduleț, iar ei cenzurează orice document venit de la actualul aparat de conducere a Poștei. Au dublat, practic, posturile, inventând acești consilieri. Toate problemele din această companie pleacă de la lipsa de implicare și de viziune de la nivel de vârf. Se merge din interimat în interimat. Noi cerem să se stab

Soluții pentru România reală

Printre ideile pe care BNS le-a trimis către conducerea Poștei Române și către guvernele din ultimii 10 ani se numără programe de training pentru lucrătorii companiei, astfel încât aceștia să poată face și servicii sociale, în comunitățile izolate și de populate, dar și servicii în colaborare cu sistemul bancar sau cu ANAF, pentru colectarea taxelor, astfel încât oamenii să meargă zeci sau chiar sute de kilometri până la un ghișeu și să stea la cozi pentru a plăti taxe. Digitalizarea nu este o soluție viabilă pentru grupurile defavorizate din zonele rurale ale României, iar o astfel de soluție pliată pe problemele locale ar fi rezolvat multe probleme. Poșta Română are acum 21.000 de angajați care ar putea fi orientați către noi servicii, mai ales în mediul rural. Dumitru Costin a mai încercat să acceseze fonduri prin PNRR pentru a forma profesional angajați ai Poștei Române, ca apoi să poată lucra în serviciile sociale și financiar-bancare, în mediul rural, însă a constatat că prin PNRR se pot forma cu bani europeni doar membri ai ONG-urilor. „Putem duce un pachet de servicii financiar-bancare către fiecare gospodărie din mediul rural, în colaborare cu CEC Bank, sub sloganul: Nu merge clientul la bancă, vine banca la client. Se poate veni cu tehnologii de ultimă generație, inclusiv POS portabil pentru plăți și un terminal care să-i permită să facă absolut orice”, a mai explicat Dumitru Costin. În loc de a pune în practică astfel de idei de reformare a Poștei, s-a ajuns la punerea la dispoziție a spațiilor și a rețelei poștale pentru a susține business-urile altor companii, iar astfel s-a ajuns la transformarea oficiilor poștale în magazine Auchan.

Problemele cele mai grave, în rural

În timp ce luptele interne și cele politice se dau la București, iar toți cei care au fost numiți la conducerea Poștei Române în ultimii 10 ani au demonstrat lipsă totală de viziune pentru a face o reformă productivă, poștașii din restul țării, mai ales cei din mediul rural, lucrează în condiții deplorabile. Cele mai multe oficii poștale din zonele rurale sunt în clădiri vechi de peste 70 de ani, iarna se încălzesc cu lemne și uneori au veceul în curte. Este foarte adevărat că și la nivel local au existat hoții și abuzuri, de exemplu în cazurile în care au fost construite clădiri noi care nici măcar nu au fost folosite, au fost scoase la vânzare, dar acum sunt în paragină, după ce nu le-a cumpărat nimeni, Poșta desfășurându-și activitatea tot în clădirile vechi. Dar și aceste probleme ar fi trebuit să fie soluționate de către managementul central. Sindicaliștii se plâng de faptul că totul a fost lăsat la voia întâmplării, în așteptarea desființării Poștei Române, care s-ar dori de 30 de ani. Poștașul este, însă, în România mai mult decât un simplu bugetar care duce scrisori. România este într-o situație deosebită, cu foarte mulți bătrâni singuri, la care nu pot ajunge nici asistenții sociali, iar de multe ori, factorii poștali sunt cei care rezolvă aceste probleme din comunitate, chiar dacă nu au asemenea atribuții. Tocmai de aceea, propunerile venite din partea BNS au pornit de la situația reală a oficiilor poștale din țară și de la nevoile reale ale comunităților. 

Salariații au fost aduși la sapă de lemn

Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România continuă protestele, invocând probleme foarte grave, cap de listă fiind starea avansată de sărăcie a salariaţilor Poştei Române. „Pentru 17.000 dintre angajaţi (membri ai sindicatului – n.r.), adică pentru aproape 80% din întreg personalul, salariul net lunar este sub 1.700 lei, la limita traiului de subzistență, în condiții de muncă foarte grea, solicitantă, de uzură”, arată sindicaliștii. Aceștia mai sunt nemulțumiți și de amenințările cu concedieri colective, aceasta fiind singura soluție de eficientizare a activității Poștei Române pe care o găsește conducerea companiei. „Ne aflăm în fața iminentei pierderi a unui număr semnificativ de locuri de muncă din rândul agenților poștali, al factorilor, oficiantilor, diriginților, lucrătorilor din tranzite în urma introducerii unor posibile automatizări şi în lipsa abordării unor noi linii de business. Un astfel de subiect care vizează, din estimările noastre, un număr uriaș de locuri de muncă din companie ar trebui să aibă la bază evaluări, programe alternative pentru salariați (inclusiv reconversie și recalificare) și nu în ultimul rând, măsuri dedicate celor ce își vor pierde locurile de muncă. Este obligatoriu ca un astfel de subiect să fie discutat în mod deschis, transparent, cu date și cifre pe masă. Nu vrem să fim puși în fața faptului împlinit și să decontăm lipsa de profesionalism a unora care vremelnic ocupă funcții de șefi!”, mai transmit sindicaliștii, printr-un comunicat de presă

Sindicaliștii din Poșta Română îl acuză pe actualul director general interimar de încercarea constantă de a induce în eroare salariații și de a evita mijloacele de dialog social prevăzute de lege.