Povestea lui Sergiu Moroianu, un tânăr doctor de la Massachusetts Institute of Technology care a refuzat SUA pentru a face cercetare în România

A dat MIT-ul din SUA pe IMAR-ul de la Bucuresti! MIT, adica Massachusetts Institute of Technology, nu­ma­rul unu, se stie, intre universitatile cu profil tehnic de pe mapamond. Aici, Sergiu Moroianu (38 de ani), eroul nostru, si-a dat doctoratul in matema­tica, remarcandu-se la cel mai inalt nivel. Dandu-si seama de valoarea sa, cei de la MIT l-au intrebat daca sa-i caute un post important in in­va­tamantul american, lucrand in paralel si in cercetare. A ales sa se intoarca in capitala Romaniei, acolo unde a terminat cu ani in urma Informatica, el absolvind doi ani universitari intr-un singur an calendaristic. Este si olimpic incununat de glorie: a castigat intr-un singur an locurile intai atat la Balcaniada de matema­ti­ca, cat si la Olimpiada inter­nationala de matematica, fiind primul din circa 300 de elevi straluciti din tari cu tra­di­tie. Reintors din SUA, a fost pri­mit cu bratele deschise in Ro­mania, la IMAR: Institutul de matematica al Aca­demiei Romane "Simion Stoi­low". S-a intors dupa sase ani de stu­dii. "Sunt primul si singurul tanar doc­tor de la MIT care traieste in tara. La IMAR am fost bine primit". In Ro­ma­nia i s-a oferit initial un salariu de 40 de dolari pe luna. De fapt, Bu­cu­res­tiul in intregul lui reprezinta pentru Sergiu Moroianu un adevarat "MIT". Tanarul cercetator a ales sa vina acasa in perioada "marilor spe­rante", in timpul cand Romania tra­gea nadejdea motivata in preajma Uniu­nii Europene. Chiar si acum, cand situatia e ceva mai "portocalie", spune ca nu regreta re­­ve­nirea. Pana la urma a ales sa traiasca aici pentru ca asa a dorit si a simtit, adica sa faca cercetare alaturi de specialistii din tara sa. S-a dedicat In­s­titutului IMAR si Scolii Normale Superioare din Bucuresti. Intrebat de ce a ales Romania, raspunde scurt: este o alegere personala, asa a convenit cu sotia, sa traiasca intr-un oras cum e Bucurestiul. Recunoaste insa ca a avut si nutreste in conti­nuare sperante cu privire la schimbarea in bine a tarii. Nemilos cu tarele so­cietatii romanesti, spune ca am avea cu totii de castigat daca s-ar introduce masuri dure impotriva coruptiei, a furtului, inclusiv in invatamant. "Am auzit ca notele de la Bac inca se pot cumpara. Daca un baiat are 500 sau 1.000 de euro, se duce la inspectoratul judetean si inspectorul ii da lucrarea el o recopiaza, apoi este corectata si obtine o nota mare. Asta face rau intregii societati. Ne furam singuri caciula. Studentii se prefac ca invata, ei platesc profesorii, iar notele exprima o rea­litate falsa. Plus ca e foarte daunator pentru cei care invata, ii demotiveaza. Ar trebui ca tot ce este furt sa fie sanctionat drastic. Cine fraudeaza ar trebui eli­minat din sistem. Cine copiaza, chiar la teza, ar trebui sanctionat sever si a doua oara eliminat din scoala", spune Sergiu Moroianu.

In SUA i-a pla­cut ca intotdeauna cursurile se schimba, un profesor nu tine orele la fel. "La MIT e clar ca exista cea mai buna scoala de mate­matica din lume. Cei de la Harvard probabil ca nu sunt de acord, dar aceasta este realitatea. Sunt oameni foarte buni. Matematicienii au performante extraordinare daca lucreaza intr-un mediu calm, fara presiuni mari. Esti la MIT, dar nu esti obligat sa publici. Exista cazuri de specialisti foarte buni care au abandonat pur si simplu pentru ca li s-a schimbat centrul de interes si s-au concentrat pe altceva." Profesorul cu care Mo­ro­ianu si-a dat doctoratul a revolutionat ana­liza matematica. "A introdus o noua abordare a acesteia, o metoda geometrica in studiul ei. El a remarcat ca tot felul de dezvoltari asimptotice oarbe sunt de fapt serii Taylor pe niste spatii geometrice si astfel totul e mult mai explicit", arata Moroianu.

La 4 ani nascocea probleme inedite de matematica
Sergiu Moroianu s-a nascut intr-o familie in care se traia, se simtea si se vorbea in limba matematicii. Parintii erau matematicieni, iar fratele Andrei, ceva mai mare, a ajuns si el un matematician respectat in Franta. Insa rivalitatea dintre ei, care a inceput timpuriu, a fost una bene­fica, inca de cand avea 4 ani. "Era un limbaj matematic in casa si ma fascina. Am vazut ca am si inclinatie. Aveam un hol cu patrate albe si negre, ca la sah. Ma distra sa merg doar pe diagonala. Aveam dorinta de a pleca de pe alb si sa ajung pe negru. Am reusit, dar mi-am dat seama ca nu se poate, ca undeva gresisem. Ma mai intrebam daca pot sa adun un numar infinit de numere (fractii) care sa nu duca totusi la infinit. 1 plus 1/2 si tot asa, tot mai mic. Descoperisem ca daca de fiecare data adaugi jumatate din pasul precedent tot nu ajungi la 2. L-am rugat pe fratele meu mai mare sa imi rezolve problema si a ramas surprins. A spus ca nu s-a gasit solutia la aceasta problema, dar eu mi-am zis ca nu se poate, probabil n-a inteles el ce vreau sa explic", po­vesteste Moroianu. Din clasa a IV-a a inceput deja sa se remarce la concursurile scolare. In clasa a VIII-a a luat la olimpiada premiul al doilea.

In clasa a XII-a a luat doua premii intai – la Olimpiada internationala si Balcaniada. La facultate a facut doi ani intr-unul, dar considera ca nu e bine cum a procedat. "Anul doi si trei de facultate i-am facut in acelasi timp, a fost insa un lucru gresit, pentru ca lucrurile trebuie sa se aseze". A plecat la 21 de ani peste mari si tari, calcand, probabil, pe diagonala pa­tratelor albe ale vietii. Daca patratele de intoarcere au fost negre, doar timpul va da un raspuns. Cronologic, traseul carierei lui Sergiu Moroianu arata astfel: in 1991 a dat Bacalaureatul dupa absolvirea Liceului de Informatica. In 1996 a terminat Fa­cultatea de Matematica, iar in paralel a urmat si un master la Ecole Po­litechnique, Palaiseau, Franta, terminat in 1994. Ajunge in SUA in 1994 la nici 21 de ani. Intre 1994 si 1999 este asistent doctorand la Mas­sachusetts Institute of Technology. Intre 1999 si 2001 este cercetator in cadrul Institutului de Matematica al Academiei Romane. In 2001 si 2002 lucreaza ca cercetator la Universitatea din Hamburg. Intre 2002 si 2004 este cercetator la Universitatea "Paul Sabatier", Toulouse, iar din 2004 isi reia activitatea la IMAR, fiind si astazi cercetator gradul 2.

"La noi e clar ca lucrurile merg spre rau"
"Noi lucram foarte mult din gazeta matematica. Faceam pregatire la cercul de pregatire saptamanal. Aveam o lista de probleme. Eu prindeam repede, dar tot lucram mult, de placere. La noi e clar ca lucrurile merg spre rau, dar nu neaparat mai rau ca in alte parti", spune Sergiu Moroianu, referindu-se la studiile si eforturile pe care le fac astazi elevii. Chiar si asa, si astazi colaboreaza cu marii matematicieni ai lumii. Cercetatorilor tineri de la IMAR li se da voie sa aiba legaturi cu mediile stiintifice din lume. "E important sa ai legaturi cu cat mai multi cercetatori, din inte­ractiunile cu diferiti oameni, pe de o parte, inveti, iar, pe de alta parte, iti creezi o perspectiva asupra a ceea ce e de interes", mai spune Sergiu Moroianu.

Viseaza sa invinga cutumele romanesti
Despre realizarile cu care se mandreste, Sergiu Moroianu aminteste in special una dintre ele. "Am doua-trei rezultate cu care ma mandresc. Unul dintre ele este acela referitor la calculul unei limite adiabatice de un invariant spectral". Visul sau este acela de a invinge cutumele romanesti. Sa ajunga conducator de doctorat la o varsta rezonabila si nu la 65 de ani, cand va fi la pensie, cum inca se obisnuieste in Romania. Cat priveste noua lege a invatamantului, e nemultumit pentru ca nu intelege implicatiile ei la nivel liceal si gimnazial. "Trebuie schimbat accentul de pe oamenii cu functii pe cei cu activitate valoroasa", spune tanarul cercetator stiintific.

Pus in dificultate la examenul de doctorat
A ajuns in SUA la nici 21 de ani, spune el, prea devreme. La MIT, pentru a fi primit la doctorat a fost verificat, apoi a dat exa­me­nul final in fata unei comisii formate din trei profesori eminenti care l-au pus serios in dificultate. Dupa doctoratul la MIT terminat in 1999, Sergiu Moroianu conduce diferite teme de cercetare la universitati din Franta si Germania, in 2010 "calificandu-se" ca profesor "des universites" in Franta. Chiar si in 2011, din octombrie, desfasoara in paralel cu munca de la IMAR Bucuresti si o activitate de cercetare in matematica alaturi de colegii sai din tara cocosului galic.