Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai exact, spitalele publice vor putea acorda medicilor și asistenților medicali „indemnizații de merit”, în valoare de până la şase salarii minime pe economie, însă banii nu vor veni de la bugetul de stat, ci doar din veniturile proprii ale spitalelor, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG) elaborat de MS. Practic, aceste bonusuri ar trebui plătite tot din sumele decontate de CNAS pentru serviciile acordate pacienților, care oricum sunt insuficiente.
Proiectul de OUG pus în transparență decizională, pe site-ul Ministerul Sănătăţii, la finalul săptămânii trecute, este necesar pentru respectarea unor angajamente asumate de statul român în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), legat de implementarea reformei managementului serviciilor de sănătate, și, în același timp, „pentru crearea unui sistem medical performant, motivant pentru profesioniști și sustenabil din punct de vedere financiar”, precizează autorii documentului, în nota de fundamentare.
Profesioniștii valoroși pleacă în privat sau peste hotare
Sistemul actual de salarizare a personalului medico-sanitar nu reflectă diferențele de performanță între profesioniștii din domeniul sanitar. Practic, doi chirurgi primesc același salariu, chiar dacă unul face o singură operație pe lună, iar celălalt are câte două intervenții în fiecare zi.
„În prezent, sistemul de sănătate publică din România nu dispune de un mecanism eficient și structurat de monitorizare a performanței la nivelul spitalului, al ambulatoriilor integrate și al personalului de specialitate medico-sanitar. Indicatorii de performanță care ar trebui să reflecte calitatea actului medical și eficiența serviciilor oferite pacienților nu sunt colectați, analizați și utilizați în luarea deciziilor de management, ceea ce face ca spitalele să funcționeze în absența unui model bazat pe date concrete.
Această lipsă de monitorizare sistematică conduce la o serie de probleme structurale care afectează atât calitatea serviciilor medicale, cât și moralul personalului sanitar. Deciziile de management sunt luate în lipsa unor indicatori obiectivi, ceea ce face imposibilă intervenția eficientă acolo unde există probleme de calitate sau ineficiență în utilizarea resurselor”, se arată în nota de fundamentare.
În absența unor mecanisme de stimulare a celor mai performanți profesioniști, „spitalele publice pierd constant cadre medicale valoroase, care migrează către sectorul privat sau către alte sisteme de sănătate internaționale”.
Nu există diferențiere salarială în funcție de performanță, ceea ce înseamnă că „medicii și asistenții medicali sunt remunerați uniform, indiferent de calitatea actului medical sau de implicarea lor în activitatea clinică și de îmbunătățire a proceselor medicale”, precizează reprezentanții MS, adăugând că această situație „creează o lipsă de motivație profesională, care afectează productivitatea și dorința de progres în rândul cadrelor medicale”.
Bonusurile, în limita a 2% din fondul de salarii
Prin urmare, proiectul de OUG care completează articolul 193 din Legea sănătăţii (L. nr. 95/2006) impune spitalelor publice, în primul rând, să monitorizeze anual indicatorii de performanţă la nivel de secţie, compartiment, laborator şi serviciu medical
„Spitalele publice au obligaţia de a monitoriza şi evalua anual indicatorii de performanţă la nivel de secţie, compartiment, laborator, serviciu medical şi ambulatoriu integrat, precum şi la nivelul personalului de specialitate medico-sanitar din cadrul acestora.
Spitalele publice pot acorda, din veniturile proprii, cu condiţia încadrării în fondurile aprobate prin buget, pe baza evaluării rezultatelor, indemnizaţii de merit personalului de specialitate medico-sanitar, în limita a 2% din cheltuielile cu salariile de bază şi al căror cuantum anual nu poate depăşi şase salarii minime brute pe economie”, prevede proiectul de act normativ.
Salariul minim brut pe economie este, în prezent, de 4.050 de lei, ceea ce înseamnă că bonusul ar ajunge la cel mult 24.300 de lei pe an.
Crearea unui mecanism diferenţiat de stimulare a performanţei „poate contribui la păstrarea specialiştilor în sistemul sanitar public şi la motivarea acestora pentru îmbunătăţirea calităţii actului medical”, afirmă iniţiatorii proiectului.
Indicatorii de performanţă, metodologia de evaluare şi condiţiile de acordare a indemnizaţiilor de merit ar urma să se aprobe, ulterior, prin ordin al ministrului Sănătăţii.
La mâna baronilor locali
Proiectul permite, de asemenea, autorităţilor locale să participe la finanţarea cheltuielilor de personal aferente indemnizaţiilor de merit, indiferent de subordonarea spitalelor publice, însă această finanțare este, practic, cu titlu opțional.
Datele cuprinse în studiul „Transparenţa banilor în sistemul medical românesc”, publicat anul trecut la Editura ASE, au arătat că valoarea finanţării sistemului sanitar de către autorităţile locale este foarte redusă, de doar 1% din finanţarea totală, și cu diferențe mari între județe. Mai mult, cercetarea a relevat că mai mult de jumătate dintre spitalele publice (adică 200 din cele 378) nu au primit deloc finanţare de la bugetele locale.
Proiectul de OUG „nu generează influențe financiare asupra bugetului general consolidat”, se precizează în nota de fundamentare.
Prin urmare, pentru cele mai multe spitale, sursa financiară a acestor indemnizații de merit o va reprezenta doar veniturile proprii ale unității medicale, iar cele mai multe nu vor putea recompensa performanța pentru simplul fapt că nu au bani.
În ultimii ani, foarte multe spitale, inclusiv unele mari, din Capitală, au fost la un pas să intre în faliment, deoarece salariile personalului medical reprezintă circa 80% din bugetul alocat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar cheltuielile au crescut exponențial.
Astfel, în lipsa suplimentării acestor sume primite de spitale de la CNAS cu o finanțare de la bugetul de stat, bonusurile pentru performanță vor putea fi acordate doar luând tot din banii pacienților, care sunt oricum insuficienți.
Rafila propune introducerea salariului în DRG
„Plata pe baza performanței este firească și în domeniul medical, așa cum e firească în orice domeniu”, spunea ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, săptămâna trecută, în cadrul Forumului Național de Neurologie - 2025, precizând că, în opinia sa, pentru domeniul medical, ar trebui să existe „un salariu de bază și o componentă variabilă, în funcție de performanța profesională a fiecăruia”.
„Am discutat cu CNAS și cred că una dintre soluțiile pentru măsurarea corectă a performanței unui medic este legată de introducerea salariului în DRG (sistemul de codificare al bolilor din România, în baza căruia sunt decontate serviciile medicale, dar care nu reflectă costurile reale ale acestor servicii - n.r.), adică, în momentul de față, există o plată pentru salariu și o plată pentru DRG. Introducerea salariului în DRG o să ne aducă la o realitate și în ceea ce privește performanța fiecărui medic și spital”, a declarat, joi, Alexandru Rafila.
Citește pe Antena3.ro
