Cu o lună în urmă, Jurnalul Naţional a dezvăluit cum, sub o identitate falsă, o persoană poate fi oricine şi poate să facă aproape tot ce vrea atât în România, cât şi în străinătate. Am arătat atunci cum, sub un nume turco-român, Erdogan Murad Alin, am votat la alegerile pentru Parlamentul European.
Autoritatea Electorală Permanentă nu poate verifica identitatea celui care se prezintă la vot, iar Ministerul Adminstraţiei şi Internelor evită să precizeze cum poate face acest lucru şi insistă că actualele cărţi de identitate sunt suficient de sigure, în timp ce mii de oameni folosesc falsuri pentru tot felul de ilegalităţi.
Scandalurile legate de fraudarea sau mai nou prefraudarea alegerilor se ţin lanţ. Politicienii se dau de ceasul morţi că se fură la numărătoarea voturilor sau că se practică votul multiplu.
În România, există trei tipuri de acte de identitate în afara legii. Cartea de identitate falsă, care se poate foarte uşor obţine, are un preţ care variază între o sută şi câteva sute de euro. Documentul este pe deplin realizat cu aparatură "casnică" şi este denumit de autorităţi fals total. Un document fals seamănă cu unul original, în timp ce unul falsificat este o carte de identitate originală pe care au fost modificate anumite date.
Aproximativ 98% dintre falsuri sunt făcute prin ştergerea chimică a datelor înscrise pe cărţile de identitate şi apoi prin rescanarea fotografiei. În vârful piramidei se află cărţile de identitate obţinute cu ajutorul unor angajaţi de la Evidenţa Populaţiei şi intră în categoria falsurilor intelectuale. În 99% dintre cazuri acestea sunt foarte greu de depistat. La Iaşi şi Timişoara au fost arestaţi nu de mult doi funcţionari care se ocupau cu falsificarea a zeci de cărţi de identitate. Actele de identitate false sunt folosite printre altele, pentru afaceri imobiliare, credite, trecerea frontierei sau, aşa cum Jurnalul Naţional a arătat, pentru a vota.
LA SECŢIE. DE VOTARE
Aşa cum am spus, am reuşit să fac rost de o carte de identitate falsă. Mi-am ales un nume cu rezonanţă turcească: Erdogan Murad Alin, fiul lui Murat şi Ioana. Alegerea am făcut-o pentru că cei mai mulţi dintre migranţii ilegali care traversează România în drum spre Germania sau Austria provin din Turcia şi folosesc acte false atât româneşti, cât şi bulgăreşti. La începutul lunii iunie 2009 am testat dacă Murad Erdogan poate vota pe listele suplimentare cum prevede legea, la alegerile pentru Parlamentul European din România folosind cartea de identitate falsă.
Aşadar, m-am dus la secţia de votare nr. 80 din Bucureşti, lângă Gara de Nord. Am filmat tot timpul cu o cameră ascunsă. Afară toropeală, înăuntru răcoare. La intrarea în secţia de votare i-am arătat cartea de identitate unui poliţist şi l-am întrebat dacă se poate vota. "Fără probleme. Intraţi!", a venit răspunsul. După nici cinci minute am părăsit locaţia, fără ca vreunui membru al comisiei să-i sară în ochi numele cât de cât ciudat. Nimeni nu a fost curios să îmi verifice identitatea.
Pentru liniştea celor de pe listele de vot, pot să spun că am ştampilat primele două pagini, astfel încât votul să fie anulat. Murad Erdogan figurează pe listele suplimentare ale secţiei de votare nr. 80 la poziţia numărul 24. La o lună după alegerile europarlamentare am luat legătura cu Marian Muhuleţ, vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente - AEP, instituţie care gestionează din punct de vedere logistic procesul electoral.
Am cerut oficial instituţiei o copie a listelor electorale suplimentare din Sectorul 1 al Capitalei, unde funcţiona şi Secţia de votare nr. 80. Răspunsul primit a fost unul negativ.
LEGEA-I LEGE
Aceste informaţii nu pot fi oferite publicului larg şi nici jurnaliştilor, ci numai partidelor politice. Mai mult, potrivit legii pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, AEP verifică listele electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără drept de vot sau a votat de mai multe ori în aceeaşi zi. Numai partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele electorale şi candidaţii independenţi care au participat la alegeri pot solicita aceste verificări.
Solicitarea trebuie făcută în cel mult 15 zile de la data validării rezultatului alegerilor şi trebuie neapărat însoţită de probe. După ce Jurnalul Naţional a arătat cum se poate vota cu act de identitate fals şi după ce imaginile filmate în interiorul secţiei au fost puse pe internet, am cerut şefilor AEP un punct de vedere.
"În ceea ce priveşte modul de verificare a listei electorale suplimentare întocmite la secţia de votare nr. 80 din Bucureşti, unde dumneavoastră aţi votat utilizând o carte de identitate falsă, vă informăm că instituţia noastră nu are competenţa de a efectua cercetări cu privire la identitatea reală a persoanelor din acea listă, ci numai dacă acestea apar că şi-au exercitat dreptul de vot şi în alte secţii de votare", este răspunsul primit.
Totodată, oficialii AEP au ţinut să precizeze că prezentarea sub o identitate falsă ori atribuirea unei astfel de identităţi altei persoane pentru a induce sau a menţine în eroare un organ sau o instituţie de stat în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la trei ani. Şi cum sesizările cu privire la faptele de fals sunt de competenţa organelor de urmărire penală, AEP nu are o evidenţă a acestor infracţiuni săvârşite pe teritoriul ţării cu ocazia alegerilor europarlamentare din anul 2009 şi a alegerilor locale şi generale din 2008.
ORGANIZATORUL DĂ DIN UMERI
Ministerul Administraţiei şi Internelor - MAI este insituţia care organizează alegerile din România. A demarat chiar şi o campanie de utilitate publică legată de urmările pe care le are un vot ilegal. Cu toate acestea, MAI nu are nici o soluţie pentru cazuri asemănătoare cu cel al lui Murad Erdogan, adică votul cu act de identitate fals cu toate că admite faptul că documentele contrafăcute reprezintă falsuri care la verificarea cu aparatura cu raze ultraviolete nu prezintă elementele de siguranţă ale cărţilor de identitate eliberate de autorităţile abilitate.
MAI admite faptul că în urma verificărilor efectuate la nivelul Poliţiei Române nu au fost identificate sesizări referitoare la situaţii în care să se fi votat cu acte de identitate false. "Actualele cărţi de identitate prezintă suficiente elemente de particularizare şi de siguranţă pentru a putea fi depistate documentele falsificate sau contrafăcute", a precizat comisarul-şef Gabriel Mitroiu, şeful Serviciului Comunicare din MAI. Aceasta înseamnă că orice poliţist din cadrul unei secţii de votare poate verifica în mai puţin de două secunde autenticitatea actului de identitate cu o lampă cu raze ultraviolete.
Dacă ar avea una! De trei ani un reprezentant al Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor participă constant la sesiunile Grupului de lucru Frontiere/ Documente false organizat la nivelul Consiliului Uniunii Europene. Aici se discută problemele actelor de identitate şi paşapoartelor emise de statele membre, precum şi cele legate de falsul privind identitatea. "Din discuţiile avute în cadrul acestor sesiuni nu au rezultat aspecte care să conducă la concluzia potrivit căreia contrafacerea cărţilor de identitate ar constitui un fenomen la nivelul României", a mai precizat Mitroiu.
Comisarul-şef de poliţie Anca Berbecariu din cadrul INEP a declarat că falsificarea cărţilor de identitate a luat amploare după aderarea ţării noastre la UE. De aceea, se aproximează că, începând cu 2011, în România vor fi introduse cărţi electronice de identitate care vor cuprinde datele biometrice ale titularului şi alte elemente care vor creşte gradul de securizare a actului de identitate, urmărindu-se şi diminuarea numărului documentelor contrafăcute sau falsificate.
OCHIUL ŞI TIMPANUL
Până atunci, AEP nu are altceva de făcut decât, conform legii, să ia declaraţii în scris de la cei care votează pe listele suplimentare în secţiile de votare special amenejate. Alegătorul va trebui să dea "cu subsemnatul" că nu a mai votat şi nu va mai vota în acel tur de scrutin. Biroul Electoral Central va preda AEP dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare la ambele tururi de scrutin, precum şi declaraţiile date pe propria răspundere de alegători.
Dar, cineva ca Erdogan Murad Alin poate să semneze până i se termină pasta din pix! Reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente susţin însă că: "pentru descurajarea celor care vor să voteze de mai multe ori s-a luat măsura instalării la intrarea în secţiile de votare speciale a unei camere web conectate la calculatoare cu suficientă capacitate de stocare pentru 14 ore de imagine video care îi va înregistra pe cetăţeni". Însă depinde şi unde vor fi instalate aceste camere, pentru că dacă vor fi amplasate în afara secţiei de votare vor fi invocate ploaia, ninsoarea sau vântul care le-a smuls, mai ales că iarna ia întotdeauna pe nepregătite autorităţile. Iar dacă vor fi montate în interior va fi foarte interesant de văzut cum a fost ales unghiul optim pentru depistarea dublilor, triplilor sau cvadruplilor votanţi.
Citește pe Antena3.ro