Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ca o coincidență, tot în 2020, Asociația Kogayon a făcut și a transmis documentația pentru introducerea unei suprafețe de 635,58 km pătrați de arie protejată în patrimoniul UNESCO. Limita teritorială a ariei protejate, la nord-vest de localitatea Vaideeni, se apropie până circa 5 km de mina de grafit de la Baia de Fier. Pentru ambele proiecte s-au continuat demersurile, din 2020 până astăzi, dar legislația prevede că exploatațiile miniere au nevoie de aviz, dacă „interferează” cu ariile protejate. Această formulare din lege poate duce la o serie interminabilă de studii de mediu care ar putea bloca la infinit proiectul de redeschidere a minei.
Proiectul lansat de Claudiu Năsui, de redeschidere a minei de grafit a Salrom, de la Baia de Fier, a fost continuat de ceilalți miniștri PNL sau PSD care s-au succedat la conducerea Ministerului Economiei, în ciuda acuzațiilor pe care Năsui le-a adus partidelor care se află acum la guvernare că ar încerca să blocheze exploatarea grafitului.
Salrom se pregătește de redeschiderea minei, iar contextul european este favorabil, cel puțin din punct de vedere teoretic, unei astfel de exploatații, grafitul fiind necesar pentru fabricarea bateriilor mașinilor electrice.
Cu toate acestea, nimeni nu a analizat până astăzi o vulnerabilitate maximă a proiectului de redeschidere a minei de grafit care se află la câțiva kilometri distanță față de o viitoare arie protejată ce așteaptă avizul UNESCO pentru a fi inclusă în patrimoniul universal.
Legislația ariilor protejate conține o prevedere formulată astfel încât să fie interpretabilă inclusiv învecinarea unei exploatații miniere cu o suprafață din patrimoniul UNESCO, fiind nevoie de studii științifice și de avize pentru funcționarea minei.
Termenul „interferează” este interpretabil
Conform documentelor oficiale, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate - instituţie publică în subordinea Ministerului Mediului a cărei misiune este administrarea unitară și eficientă a ariilor naturale protejate și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, „este parte activă în procedurile de obţinere a actelor de reglementare pentru proiectele care interferează cu arii naturale protejate, fiind nevoie de avizul acesteia”.
Specialiștii Agenției au explicat, pentru Jurnalul, că nu se pot antepronunța, în legătură cu această situație, dar ar putea fi cerut oricând acest aviz care se dă în baza unor studii științifice. Se poate considera că în acest moment cele două proiecte sunt într-o competiție, pentru că se aplică principiul „primul venit, primul servit” - adică dacă mina de grafit se va deschide înainte de a se obține avizul de la UNESCO pentru aria protejată, nu va mai avea nevoie de studii și de avizare, cel puțin în prima fază a exploatării, dar dacă zona intră în patrimoniul UNESCO înainte de redeschiderea minei, e aproape sigur că se va cere acest aviz pentru a se începe mineritul.
„Schema” seamănă destul de mult cu introducerea ariei protejate de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, chiar dacă nu este pe suprafața considerată sit natural, ci în imediata apropiere.
Distanța între localitatea Vaideeni - pe care proiectul Asociației Kogayon o promovează ca fiind de importanță strategică pentru ecoturismul din aria „Oltenia de sub Munte” - și Baia de Fier, este de 19 km pe șosea, adică aproximativ 15 km în linie dreaptă, în timp ce limita teritorială a ariei protejate se apropie până la 5 km de locul în care se află mina. Astfel, se poate invoca oricând faptul că exploatarea afectează ceva din aria naturală care va face parte din patrimoniul UNESCO, ceea ce ar duce la solicitarea unor studii și avize de mediu, la infinit.
Vecinii și proprietarii minei, ignorați
Aria „Oltenia de sub Munte” are acum statut de geoparc aspirant UNESCO. Teoretic, proiectul vizează județul Vâlcea, iar toată documentația realizată de Asociația Kogayon a inclus reprezentanții locali din acest județ, deși mina de grafit e la câțiva kilometri distanță de limita ariei protejate, în județul Gorj - unde nu a fost întrebat nimeni dacă dorește implementarea acestui proiect care nu va ține cont de granițele trasate pe hartă, ci de impactul asupra întregii regiuni. Instituțiile statului - Salrom sau Ministerul Economiei, care dețin mina de grafit - nici măcar nu au fost înștiințate sau chemate la dezbateri. În schimb, Asociația Kogayon organizează evenimente care constituie etape în procesul de avizare a ariei protejate ca parte a patrimoniului UNESCO.
Pe pagina oficială a proiectului „Oltenia de sub Munte” de pe Facebook, Asociația Kogayon a publicat rezultatele celui mai recent eveniment la care a invitat mediul de afaceri și reprezentanți ai unor instituții, dar nu au fost invitați reprezentanții statului care administrează mina de grafit de la Baia de Fier. Pe surse am aflat că cele două instituții nici nu știau că proiectul ar putea avea impact asupra viitoarei activități a minei și că până acum nu a făcut nimeni o analiză a situației, pentru a identifica vulnerabilitățile.
Studiu sociologic în Vâlcea
În cadrul evenimentului care s-a desfășurat în localitatea turistică Vaideeni, în perioada 23-24 februarie, în parteneriat cu BRD - Groupe Société Générale și BWL (Bioregional Weaving Lab), Asociația Kogayon a prezentat un studiu sociologic din care reiese interesul localnicilor de a avea această arie în patrimoniul UNESCO, însă ONG-ul nu i-a întrebat nimic pe cei care vor fi direct afectați de o eventuală situație de „interferență”, din afara granițelor județului Vâlcea. De exemplu, în afară de exploatarea minieră, ar fi afectate și transporturile, dacă trec prin zona viitorului patrimoniu UNESCO - dar impactul nu s-a luat în considerare.
Gorjul e „peste gard”
Asociația Kogayon descrie aria protejată astfel: „Geoparcul aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte se află în județul Vâlcea, pe teritoriul a 6 localități: Vaideeni, Horezu, Costești, Bărbătești, Stoenești și Băile Olănești. Suprafața teritoriului este de 635,58 kmp. Se întinde din nord, de la culmea Munților Căpățânii și până la DN 67, în sud și de la granița cu județul Gorj din vest, până la Băile Olănești în est. Pe teritoriul geoparcului sunt 39 de sate și două orașe-stațiune, în care trăiesc peste 24.000 locuitori”. Pe hartă însă se vede cât de aproape este limita ariei de mina de grafit de la Baia de Fier, din județul învecinat.
Drept la replică
Asociația Kogayon a transmis un drept la replică pentru acest articol, precizând că geoparcurile UNESCO nu au nicio legătură cu ariile protejate și nici cu legislația privind mediul, ceea ce înseamnă că în articol "s-au strecurat informații false".
Nu același lucru spune OUG nr. 57/2007, Art. 5, alin. 1, lit. b), unde este chiar definit geoparcul ca fiind arie protejată de interes internațional:
"Secţiunea 1 Categorii de arii naturale protejate
Articolul 5
(1) Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecţie şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferenţiat de protecţie, conservare şi utilizare, potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:
a) de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale;
b) de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;
c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică".
Cu toate că legea definește clar geoparcul ca fiind arie protejată, Asociația Kogayon a obținut alt răspuns de la Ministerul Mediului, prin intermediul Prefecturii Județului Vâlcea (foto atașată).
Pentru a elucida această situație contradictorie, am solicitat și așteptăm răspuns din partea Ministerului Mediului.
