x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ravna de sinistrat

0
Autor: Paula Anastasia Tudor 23 Aug 2005 - 00:00
Ravna de sinistrat


La Saraiu, a inceput constructia unui cartier rezidential, cu 24 de case. Ca sa se mute in aceste noi locuinte, unii oameni fac ce nu a facut apa: darama cu mana lor peretii vechilor case.

REPORTAJ
Si in Dobrogea viitura a trecut prin gospodariile oamenilor si prin sufletele lor, lasandu-le goale. Ca sa capete ajutor de la stat, unii sunt in stare sa-si darame singuri ce a mai ramas din case. Se bat pe haine second-hand, se reclama, se iscodesc si se dusmanesc. E psihoza sinistratului, perfect justificabila, spune psihologul.

Nici satele din Constanta nu au fost ferite de furia apelor. Runcu, Saraiu si Garliciu sunt doar cateva localitati dobrogene care au stat in calea apelor, dar si in calea saraciei. Drumul catre nordul judetului Constanta este unul departe de a fi pitoresc. Cat vezi cu ochii, se intind dealuri si vai batute de vant si soare in care se leagana nestingheriti vajnicii ciulini dobrogeni. Oamenii care locuiesc in satele aruncate prin podisul dobrogean au pamant pe care sa-l munceasca, dar n-au bani sa bage in el, ca sa rasara apoi ceva...

In Runcu, cei afectati de inundatii traiesc, in cele mai multe cazuri, din alocatiile copiilor. Am intalnit si o batrana de 80 de ani, tanti Anica, care se crede procopsita, pentru ca are o pensie de un milion si o suta. Casele, in majoritatea lor covarsitoare, au fost construite cu cel putin 50 de ani in urma, din chirpici, un amestec de lut, paie si baligar uscat la soare. Temelii nu au cele pe care gospodarii mai instariti s-au ingrijit sa le consolideze cu o tencuiala mai sanatoasa. Cand si cand mai intalnesti si cate o casa din BCA, care se ridica semeata deasupra celorlalte. Printre casele marunte, cocarjate de vreme, par palate. Si chiar daca multe case sunt inca in picioare, peretii din chirpici sunt umflati, crapati si, in cele mai multe cazuri, gata sa se pravaleasca.

DELASARE. Desi s-au dat materiale de constructii, oamenii nu s-au inghesuit sa le ridice

POSMAGII MOI. Primul popas pe care l-am facut a fost in satul Runcu - comuna Pantelimon. Cum au vazut oameni straini care se interesau de problemele lor, cativa sateni s-au adunat in jurul nostru si-au inceput sa-si verse sacul de ofuri. Apa a venit de mai multe ori peste ei - si anul asta, si anul trecut, si in 2000... Iar oamenii nu stiu cum sa se fereasca din calea ei. Pe langa sat trece o derea - paraul Cartal, care se varsa in lacul Tasaul. Luna trecuta insa, firul de apa s-a umflat peste noapte si a dat buzna in casele oamenilor, luandu-le si putinul pe care-l aveau. "Ar trebui sa se faca o regularizare a cursului, sa nu mai fie atat de sinuos, sa se adanceasca albia si sa fie curatate canalele de scurgere", imi da o solutie un satean cu spirit civic. "Noi aici suntem in bataia apei, nu stim ce sa ne mai facem, totdeauna am fost asa, continua o femeie din sat. Canalul care ar fi trebuit sa duca apa din sat a adus-o inapoi, la noi in casa."

Numai ca locul prin care ar trebui sa se scurga apa era si acum, la o luna de la dezastru, plin de balarii si pe alocuri, de pomisori ce cresteau nestingheriti. "De ce nu iesiti sa curatati canalele?", ne miram noi cu voce tare. "Pai, noi?", ne raspund in cor satenii, de-a dreptul indignati, "nu sunt atatia insi care iau ajutorul social, ca in fiecare luna se face o coada in fata primariei... Ei ce fac, pentru ce iau banii aia?". Este mare batalie pe acest ajutor social in satele constantene. Un soi de pomana pentru care toata lumea ar zice "bogdaproste", dar n-ar face nimic. Nu fac "ajutoratii", nu fac nici cei "neajutorati de stat". Apa continua sa treaca prin casele lor, iar ei inca mai asteapta sa vina altcineva, poate Guvernul, poate armata, sa le curete canalele...

MARE INTERES. In Garliciu o singura familie a mers dupa materiale de constructie

LEGENDA TIRULUI. Ajutoare au venit la Runcu: imbracaminte, incaltaminte, chiar si cateva piese de mobilier. N-au fost indeajuns pentru toti cei care au nevoie. Tanti Anica - batranica de 80 de ani, cea pricopsita de pensie - mi-a spus plangand: "Nimeni nu m-a ajutat cand a venit apa peste mine, nimeni nu m-a-ntrebat daca am nevoie de ceva! Nici din ajutoare n-am putut sa iau nimic, maica, pentru ca nu am reusit sa ajung acolo. Oricum, cred ca nu mi se potrivea nimic, eu am nevoie doar de un dulap si de un pat". Apa i-a stricat batranei si putinul mobilier pe care-l avea. Acum sta cu toate toalele din casa pe o masa, iar patul s-a umflat tot si s-a desfacut ca o cutie veche. Casa nu i-a fost luata de apa asta, dar daca mai vine una... toti peretii casei, la radacina, sunt mancati si umflati, iar un colt deja s-a lasat...

Singura familie din sat care s-a apucat sa-si reconstruiasca gospodaria este o familie tanara, cu doi copii. Apa le-a daramat o parte din casa... O fac la loc, tot din chirpici, ca de materiale mai bune n-au bani. Desculti, cu picioarele pline de pamantul pe care-l framanta pentru chirpici, s-au apucat sa-si verse amarul. "Materialele sunt ale noastre, socrul meu a vandut pamantul si a facut rost de bani pentru ele", suspina femeia. "Noua ne-a spus primarul ca nu ne trebuie nimic ajutor, c-avem masina. Pai, ce sa fac, sa-mi culc copiii in masina?! Sotul meu sta acasa, ca nu a gasit de lucru, eu nici atat. Mi-am facut si eu dosar pentru ajutor social, dar mi-a fost respins de primarie. Traim din alocatiile copiilor." In timp ce-mi vorbea, in fata casei lor s-a oprit un camion cu nisip - "23 de tone", raporteaza primarul, cu exactitate - "ratia" pentru doua familii.

"Urmeaza sa mai primeasca materiale pentru consolidarea casei", adauga edilul. In vorbe, oamenilor li s-au promis cate 40 de saci de ciment si nisip. "Ce, ne ajung noua 40 de saci de ciment?", intreaba satenii, de parca i-ar avea deja in curte. In afara de donatiile de materiale de constructii, primarul spune ca s-au primit si bani, pe care trebuie sa-i chiverniseasca insa "in functie de problemele care se ridica". Ne promite solemn ca o sa incerce sa faca rost si de mobila, pentru batrana Anica, desi nu era intaia data cand o auzea vaitandu-se. Satenii spun ca au primit imbracaminte, "au fost mai multe masini, dar le-a dat la tot satul, iar alea au venit numai pentru noi, cei sinistrati. De ce au dat la toata lumea?". Ar mai fi fost si un tir din Italia cu ajutoare, electrocasnice si imbracaminte, imi detaliaza oamenii legenda, "dar s-a oprit la Pantelimon, iar noi n-am vazut nimic"...

TIMP LIBER. Casele au ramas asa cum le-au lasat apele; satenii nu au timp decat sa se certe unii cu altii

"CATA RAUTATE!". Pe viceprimarul din Saraiu l-am gasit la caminul cultural impartind ajutoare oamenilor. "Au venit ajutoare din alte localitati: 23 August, Ovidiu, de la Arhiepiscopia Tomisului... au strans si le-au trimis aici." Pantofi, papuci, cizme, imbracaminte mai noua si mai veche, saci cu ceapa si cu cartofi, de care au beneficiat toti localnicii care au putut sa se deplaseze pana in centrul comunei.

Oamenii sunt deja invrajbiti... "Noi, care am avut grija de casa si am consolidat-o atat cat am putut cand eram inca in putere, nu suntem trecuti pe lista de casa noua", ne spune cu naduf doamna Elena - o pensionara din Saraiu. "Cei care nu au facut nimic pentru casele lor primesc de toate. Si casa noastra e afectata, si Doamne, ma gandesc ca iar s-au anuntat ploi si inundatii. Daca mai vine o data... Si sa mai vina si noaptea...!", se sperie femeia singura, cu vocea tremurand de plans. Prin curtea familiei Vintila trece dereaua (paraul Topolog). Cand a venit puhoiul, s-au surpat malurile si albia trece acum chiar pe langa casa oamenilor. "Se lucreaza de trei ani in capatul satului la regularizarea albiei, dar ce-or fi facut pana acum... au luat banii degeaba!", spune mai departe femeia.

Am fost si la lucratorii din capatul satului. O firma angajata de Apele Romane. Pana acum au taluzat un mal, dar nu in sat, ci mai la vale. "Lucreaza si ei in functie de cum primesc banii", imi spune viceprimarul. Acolo sunt un exavator si o vola. "Domnilor, cata rautate e in satul asta", ne spun muncitorii, "cand a fost vorba sa marim albia prin sat si sa taiem coturile, au spus ca vor sa fie despagubiti, ca le mancam din teren, acum, cand au vazut ce se poate intampla, sar cu gura ca de ce nu am facut asta pana acum!".

Albia paraului este serpuita prin sat si plina de vegetatie. Acum a inceput regularizarea si din capatul celalalt al localitatii si s-a refacut barajul, care a cedat la ploaia din 3 iulie si a inecat satul. Santurile de scurgere din sat au fost acoperite pe alocuri cu pamant de oamenii care voiau sa intre cu masina in propria curte. In cele care mai sunt, cresc balariile...

SUB CERUL LIBER. Nea Vasea, un barbat de 60 de ani care sta singur, s-a apucat de treaba. Si-a curatat interiorul casei, a dat jos tencuiala de pe peretii din chirpici, si-a curatat frumos curtea si ce-a mai ramas din gradina. Chiar i-a rasarit din nou lucerna. In casa insa nu poate locui. Miroase intepator a mucegai, iar peste tot sunt depozitate lucruri, la uscat, pe mese improvizate. Dusumeaua a scos-o, ca era putregaita, iar acum are pe jos pamant, ca in mai toate casele prin care a intrat apa. Nea Vasea si-a pus patul in curte sub un pom si acolo doarme. Mi-a spus ca o sa ia legatura cu un constructor, sa-i spuna ce sa faca mai departe, ca nu mai e timp sa astepte comisia. Am vizitat si santierul din Saraiu. Muncitorii de acolo au si ei nemultumirile lor. "Pana acum nu s-a platit nimic din ce s-a cumparat. In afara de cimentul asta pe care l-am primit si pe care nimeni nu ne-a ajutat sa-l descarcam. Nu a venit nici un satean sa ne ajute pana acum. Toti vor repede, dar o cana de apa nu ne-au adus." Acestea sunt cuvintele muncitorilor care sapa la fundatiile celor 24 de case, fac cofraje si toarna betoane. In curand se vor apuca si de zidit...

PRIMUL VENIT. Am ajuns si la Garliciu. Satul este asezat pe deal, doar cateva case se afla in vaioage. Aici nu a venit apa peste case decat din cer. Dar a fost suficient. Catorva case li s-au umflat peretii precum cartonul si s-au dezmembrat asijderea. Un satean, a carui poveste i-a impresionat pe cei de la FC Farul Constanta, isi construieste singur casa. S-a oprit cand i s-a terminat BCA-ul si acum asteapta, sa aiba cu ce continua. Se pricepe si-i place - e constructor de meserie. Omul are doi copii mici. "Cand a cazut peretele, tocmai ce le facusem baie copiilor. Mare minune ca nu a cazut peste ei!", imi spune barbatul, inca marcat de amintire.

Mai este o familie, Fenghea, careia i s-au daramat doi pereti ai casei, iar ceilalti sunt coscoviti si crapati. Si ei au primit 80 de bucati de BCA, 30 de scanduri si o caruta de nisip. "Eu, cum sa va spun, nici nu stiu ce sa fac. Barbatul meu este bolnav cu plamanii si are o pensie de boala, dar nu poate face nimic, ca oboseste foarte repede. Pensia lui e singurul nostru venit. Eu, nici nu stiu cum sa va spun, nu am decat patru clase... sunt cam analfabeta... Daca mama nu m-a lasat la scoala! A fost un post in sat la dispensar de femeie de serviciu, dar cine ma angajeaza pe mine daca nu stiu sa citesc?"

"Sunt cinci case avariate in Garliciu si am primit materiale de constructii - BCA, nisip si scandura" ne spune viceprimarul din comuna. "I-am anuntat pe oameni sa vina sa-si ia materialele, dar nu a venit decat familia Fenghea. A doua zi, ne-am intalnit - comitetul de dezastre constituit - si am considerat sa-i dam celui caruia deja ii promisese clubul Farul ca-i va da materialele. Dupa ce le vor trimite ei, vom da si celorlalti."

De ce sunt sinistratii egoisti


Directia de Sanatate Publica Judeteana Constanta a instituit o comisie medico-psiho-sociala, pentru ajutorarea oamenilor afectati de inundatii. Psihologul Silvia Popescu, care face parte din comisie, a stat de vorba cu oamenii din satele afectate. "Cand este vorba de astfel de cataclisme se declanseaza automat mecanismele de aparare, spune ea. Mai intai, cel lovit cauta sa-si adaposteasca copiii, apoi animalele. Insa dupa ce toti sunt la adapost, iar viata nu le mai e in primejdie, se declanseaza instinctul de aspect egoist. Nu-i intereseaza ca si vecinul e la fel de lovit. Eu am incercat sa le fac o evaluare pentru a impiedica aparitia depresiei si doresc ca, pe langa reteta, sa-i pot ajuta si cu medicamente. Asta, bineinteles, daca DSPJ va gasi o modalitate de a procura aceste medicamente."

Dr. Silvia Popescu spune ca a fost impresionata de o femeie in varsta din Saraiu, "din curtea careia n-a mai ramas decat o curca, iar aceasta o urma pe stapana pas cu pas. «Suntem rai unii cu altii, maica...», imi spunea batrana". In privinta rautatii oamenilor, in astfel de cazuri, psihologul face referire la piramida lui Maslow, care arata ca la baza stau nevoile primare si, pe masura ce acestea sunt acoperite, se dezvolta alte si alte nevoi (daca autoritatile iti dau casa, vrei mai multe camere...). Doctorita isi mai aminteste si de un om bun din Garliciu, care, ingrozit fiindca vin torentele pe valea din spatele casei, a iesit si a sapat intr-una canale de deviere a apei pe langa casa. Desi are un defect congenital la picior si se misca cu greutate, omul nu a tinut cont nici de durere, nici de efort si a incercat din rasputeri sa-si salveze casa - si a reusit. "Eu i-am intrebat pe oameni de ce au nevoie, continua Silvia Popovici, iar raspunsurile au fost din cele mai dureroase - o femeie mi-a raspuns ca-i trebuie o basma, sa se duca la biserica, alta ca nu are lemne pentru iarna, iar alta ca nu mai are cu ce se-ncalta, ca din ajutoarele care au venit nu i s-a potrivit nimic."

Nicu, gardian in Saraiu, povesteste ca, atunci cand a venit apa mare, si-a trimis degraba sotia si copilul la deal. "Copilul a vazut cum s-a prabusit casa si era cu ochii-n lacrimi, de frica sa nu i se fi-ntamplat ceva lui taica-sau", povesteste mama lui. 37 de copii din cei afectati de ape au fost trimisi in tabara la mare, sa mai uite de necaz. Cand au venit, primele lor cuvinte au fost: "Am uitat de apa!", imi povesteste primarul din Pantelimon.

Cartier de lux pentru nevoiasi


DUSMANII. In Saraiu, oamenii sunt tot mai invrajbiti
La Saraiu, localitatea cea mai afectata de navala apelor, a inceput constructia unui cartier rezidential. Celor carora apele le-au luat casele, si unora din cei ale caror case aveau un mare grad de avarie si riscau sa se prabuseasca peste ei, acum li se construiesc case noi din caramida. Sunt insa numai 24 de case. Si toata lumea, fireste, ar vrea casa noua! Desi, si in randul celor care primesc exista nemultumiri! "Noi locuiam doua familii intr-o casa cu cinci camere! Nu vor sa ne construiasca decat una - si aia mica! Are numai trei camere! Cum vom avea noi loc cinci insi in trei camere?"

Am vazut proiectul, sunt 24 de case cu cate patru camere, hol, baie si bucatarie. Doua camere de cate 6,6 mp si doua de cate 11 mp. Terenul aferent fiecarei case este de 1.000 mp. Locul pe care cei "stramutati" au avut casele - cele daramate de ape - le ramane. Acolo, in sat, oamenii vor sa-si construiasca grajduri, hambare, sa-si incropeasca o gradina, ca pe 1.000 de metri patrati nu au loc pentru toate acareturile. Insa ceilalti, care au case inca in picioare, dar au pagube la mobila, gradina, hambare sau cotinete - nu primesc decat materiale de constructii pentru consolidare pentru casele avariate. Iar acestea se vor primi in functie de ce va spune comisia de evaluare. Pana acum comisia a spus sa primeasca fiecare cate patru saci de ciment si o caruta de nisip.

La Saraiu sunt noua case daramate de ape. Restul, pana la 24, cati vor locui in cartierul rezidential, au fost alesi din cei cu avarii de peste 60%. Sunt unii localnici care spun ca, atunci cand au aflat ca se vor construi case noi din caramida, unii oameni s-au apucat sa-si darame peretii singuri, pentru a se capatui.

VICTIME
Apele care au lovit satele dobrogene au lasat in urma lor si victime. Un barbat in varsta de 32 de ani, din Saraiu, a plecat sambata cu oile la pascut. Duminica, oile s-au intors la gospodaria stapanului lor, insa fara acesta. Parintii tanarului au pornit sa-l caute... si l-au gasit, acolo pe camp, unde mersese cu oile... a fost lovit de fulger... Pe 3 iulie, o familie din Saraiu era la priveghi. Oamenii s-au trezit dintr-o data cu apa mare in casa, care a luat cu ea si cosciugul.
Citeşte mai multe despre:   special,   casa,   venit,   casele,   s-au,   oamenii,   oamenilor,   să-şi,   case,   materiale,   saraiu

 



Mai multe titluri din categorie

Statul român ar trebui să rezolve problema Azomureș în trei zile, ca să nu ajungem la foamete

Statul român ar trebui să rezolve problema Azomureș în trei zile, ca să nu ajungem la foamete
Decizia de oprire a producției de îngrășăminte chimice pentru agricultură, pe care compania Azomureș a anunțat-o pe 6 decembrie, poate aduce foamete. Consecințele acestei hotărâri sunt atât de grave, încât...

Un deputat UDMR vrea să abroge toate zilele naționale și să le reproclame printr-o singură lege. Mai puțin Ziua Tratatului de la Trianon

Un deputat UDMR vrea să abroge toate zilele naționale și să le reproclame printr-o singură lege. Mai puțin Ziua Tratatului de la Trianon
Galerie Foto Szabo Odon, parlamentar UDMR, a inițiat un proiect de lege prin care propune abrogarea a nu mai puțin de 80 de legi prin care au fost proclamate 82 de zile sau sărbători naționale în România. După abrogarea...

Lucrările pentru refacerea fațadelor din piatră naturală de la Palatul Parlamentului și legături interesante cu lumea politică

Lucrările pentru refacerea fațadelor din piatră naturală de la Palatul Parlamentului și legături interesante cu lumea politică
Galerie Foto 3,35 de milioane de lei va cheltui Camera Deputaților pe servicii de arhitectură și pe lucrări de refacere și de protejare a fațadelor din piatră naturală ale trei corpuri de la Palatul Parlamentului....

Contract de publicitate încheiat, în două minute, între Primăria Brașov și firma nou-înființată a unui consilier județean de la USR

Contract de publicitate încheiat, în două minute, între Primăria Brașov și firma nou-înființată a unui consilier județean de la USR
Compania deținută de consilierul județean al CJ Brașov Silviu Ivan Nunvailer, fost salariat al Camerei Deputaților, de la USR, a primit, la doar două minute după ce a depus oferta, din partea Primăriei...

Entitățile controlate, în trecut, de Vasile Dîncu și Violeta Alexandru prestează, la pachet, un contract pentru Parchetul General

Entitățile controlate, în trecut, de Vasile Dîncu și Violeta Alexandru prestează, la pachet, un contract pentru Parchetul General
Galerie Foto Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) și Asociația Institutul pentru Politici Publice (IPP) au fost contractate, împreună,  de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justi

Moș Crăciun a venit, anul acesta, mai devreme, la Poliția de Frontieră, prin achiziții de 12 milioane de lei 

Moș Crăciun a venit, anul acesta, mai devreme, la Poliția de Frontieră, prin achiziții de 12 milioane de lei 
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și-a făcut, în ajunul Sărbătorilor de iarnă, cadouri constând în dotări de ultimă generație. Este vorba despre echipamente cumpărate la începutul și la...

Primăria lui Nicușor Dan își curăță terenurile de gunoaie cu o firmă acuzată de Parchet că a deversat deșeuri în râul Argeș

Primăria lui Nicușor Dan își curăță terenurile de gunoaie cu o firmă acuzată de Parchet că a deversat deșeuri în râul Argeș
O afacere de peste 7,4 milioane de lei a fost parafată, la sfârșitul lunii trecute, de Primăria Capitalei, pentru evacuarea de pe terenurile private ale municipalității a unor deșeuri rezultate din construcții,...

Misterul rivalității dintre Macedonski și Eminescu

Misterul rivalității dintre Macedonski și Eminescu
Galerie Foto Alexandru Macedonski a trăit, fără îndoială, o viață tumultuoasă în care a cheltuit mai mult decât îl țineau buzunarele. A fost, ca cetățean, colțos, înfășurat în aere aristocrate, avid după recunoaș...

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază, instituția care se ocupă cu protejarea demnitarilor, cheltuie peste 20 de milioane de lei pentru dotări hardware și software. 16 loturi ale unui contract-cadru au fost atribuite,...

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 
Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi...

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Galerie Foto Prilejuit de Ziua Națională a României, dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și una dintre puținele voci limpezi și neatârnate ale prezentului nostru răscolit de incertitudini,...

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere
Istoria este rotundă și se repetă, este o un proverb popular. Proverb care se aplică, pare-se, ad-litteram când vorbim despre politica din România. Între ianuarie 1918, anul Mari Uniri, și sfârșitul anului...

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...
Serviciul de email marketing furnizat de