Reforma - DNA, buna la toate, e facuta varf de lance!

Ministrul Justitiei, cu girul Guvernului, a schimbat "axa" de lupta impotriva macrocriminalitatii economico-financiare. Specializati in lupta anticoruptie, procurorii DNA devin luptatori impotriva celor care pagubesc statul cu mai mult de un milion de euro, prin crima organizata, in timp ce structura creata special pentru asta ramane sa se ocupe de dosarele minore.

In preambulul Ordonantei de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), adoptata de Guvern in sedinta de la 21 decembrie 2006, se vorbeste despre "supraincarcarea serviciilor acestei directii cu cauze de importanta minora, ce ar putea sa fie investigate si de procurorii de la structurile din cadrul Parchetelor". Citind acest paragraf ai putea crede ca legiuitorul doreste sa ia de la DIICOT dosarele cu prejudicii mai mici, pentru a-i lasa spre instrumentare cauze care tin cu adevarat de macrocriminalitatea economico-financiara, zona din care rar lipseste inselaciunea calificata, programata, cu consecinte deosebit de grave. Insa daca citesti textul ordonantei asa cum a fost postat pe site-ul Guvernului, constati ca de fapt dosarele cu prejudicii minore nu sunt date in competenta altui Parchet.

FELIATA IN DOUA, NU IN TREI! Biroul de presa al Executivului, prin comunicatul de la 22 decembrie, spune ca Guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta prin care competentele au fost modificate, astfel incat, in esenta, dosarele de crima organizata sa se imparta intre DIICOT, DNA si celelalte Parchete. In realitate, prin ordonanta adoptata in viteza, Guvernul a "feliat" crima organizata doar in doua, nu in trei: o bucata pentru DIICOT si una pentru DNA.

DNA, COMPETENTA SPORITA. Potrivit articolului 12 din ordonanta, litera a), se iau de la DIICOT dosarele privind inselaciunile prevazute de 215 alin. (1), (2), (3) si (5) comise in grup organizat si prin care s-a creat o paguba mai mare de un milion de euro. Ele vor fi de competenta Directiei Nationale Anticoruptie, ca si infractiunile prevazute de articolul 2 litera b, punctele 15 si 20 din Legea 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate. Adica "infractiunile de coruptie, infractiunile asimilate acestora, precum si infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie" si "orice alta infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii, al carei minim special este de cel putin 5 ani". Dupa ce ca ramane doar cu dosarele de sub un milion de euro prejudiciu, DIICOT va imparti cu DNA si lupta impotriva celor care spala bani. Astfel, conform literei n) de la acelasi articol, DIICOT va putea instrumenta numai dosarele de spalare a banilor, numai daca banii murdari provin din infractiunile ce sunt date in competenta procurorilor acestei directii. Exista o dispozitie tranzitorie potrivit careia dosarele aflate deja pe rolul DIICOT la data intrarii in vigoare a ordonantei, raman tot la aceasta structura.

DE LA ANA LA CAIAFA, DAR CU EXPERTIZA. Un alt argument care s-a aflat la baza ordonantei este acela al terminarii cu plimbatul dosarelor de la un Parchet la altul, pe motiv de declinare de competenta. Culmea este ca noile schimbari nu elimina aceasta situatie de fapt. Dosarele se vor plimba de la DIICOT la DNA, probabil ca si invers, dar numai dupa ce se vor face expertize financiar-contabile pentru a se stabili cuantumul prejudiciului, adica pentru a se stabili cine este competent sa cerceteze. Spre exemplu, DIICOT dispune o expertiza, pe care o plateste din bugetul structurii. Daca prejudiciul este mai mare de un milion de euro, declina cazul la DNA, numai ca nu isi poate recupera banii. Daca expertiza platita de DNA arata o paguba sub un milion, cazul este declinat la DIICOT si nici DNA nu-si poate recupera fondurile.

PASI MARUNTI SPRE CE? Daca e reforma, reforma sa fie, dar... modificarile nu par a fi de natura sa eficientizeze lupta impotriva crimei organizate, atat timp cat o parte din aceasta lupta este transferata catre DNA, structura care abia reuseste sa faca fata numarului mare de dosare de coruptie. In plus, a-i da asemenea competente in mod exclusiv, fara a-i face mai intai o evaluare, pare hazardant. Mai ales ca de anul trecut si pana acum, DNA nu a finalizat nici un caz important de crima organizata, desi in toata aceasta perioada a avut competente in asemenea cazuri, care i-au fost date prin celebra ordonanta DNA pentru care s-a luptat atat ministrul Justitiei. Cu alte cuvinte, s-a dat mai intai o ordonanta prin care DNA i s-a dat posibilitatea de a face cercetari si in privinta crimei organizate. Apoi, pentru a nu se mai calca pe bombeu DNA cu DIICOT, s-a dat o ordonanta pe ultima suta de metri a anului trecut si care, potrivit surselor noastre, a fost introdusa pe ordinea de zi a Guvernului tot in "ultimul ceas".

Sursele noastre spun ca actul nu a avut nici avizul Consiliului Legislativ, nici pe cel al ministrului de Interne, avand in vedere faptul ca schimbarile propuse afecteaza si structurile acestui minister specializate in crima organizata. Biroul de presa al Guvernului a evitat insa sa ne lamureasca aceste aspecte, precizand ca ordonanta "a avut toate avizele necesare la 27 decembrie, la momentul depunerii ei la Parlament". Adica sase zile mai tarziu.

UN DISCURS LA CRANS MONTANA FORUM...

Crima organizata a fost intotdeauna insotita de coruptie si mai ales de coruptie la nivel inalt, mecanism in care "partidul politic are functia de a garanta extinderea sistemului tranzactiilor ilegale fara a fi demascat, sens in care isi plaseaza oamenii in diverse functii pentru a asigura surse de finantare partizana ilegala", a spus procurorul Adriana Cristescu, din cadrul DIICOT, la lucrarile celui de-al 8-lea summit international privind criminalitatea transnationala, organizat la sfarsitul anului trecut la Monaco, sub egida Forumului Crans Montana. Pe scurt, potrivit site-ului Crans Montana, magistratul a spus ca intre exponentii politici si cei ai crimei organizate s-a creat "cadrul perfect pentru dezvoltarea unor retele de relatii bazate pe incredere, obligatii mutuale si favoruri sau manipulari". Pentru evitarea riscului de a fi descoperiti, "au fost elaborate si aplicate tactici ale puterii politice de subminare a investigatiilor judiciare ori de influentare a procurorilor anchetatori. Astfel, incepand cu anul 1996, o mare parte a cercetarilor declansate impotriva unor infractori-membri ai unor structuri de crima organizata au fost insotite de reclamatii ale acestora impotriva magistratilor care le solutionau, culminand cu cercetarea in paralel a acestora pentru folosirea unor practici presupuse abuzive". Procurorul spune ca s-a ajuns in situatia ca persoane cercetate penal, dar cu influente majore asupra intregului spectru politic sa "influenteze reforma in justitie, avand intalniri directe cu persoanele abilitate sa initieze si sa implementeze aceasta reforma, in scopul obtinerii unor modificari legislative favorabile care sa anuleze pe cat posibil consecintele faptelor penale savarsite". Prin discurs, s-a aratat ca "(...) se modifica legi prin care sunt reglementate competentele unor structuri specializate fie in lupta anticoruptie, fie in lupta impotriva criminalitatii «gulerelor albe». Desi aceste legi au avut o succesiune bine determinata in timp, cu o delimitare clara a competentelor, ulterior, prin modificarile produse, s-au creat confuzii pe baza carora specialisti redutabili, pusi in slujba unor infractori, sustin teorii bizare care sa justifice adoptarea unor solutii in dosarele in care reprezentanti ai criminalitatii organizate sunt implicati".