La 9 Mai, europenii de pretutindeni îşi rememorează istoria. În Est se aniversează Ziua Victoriei, iar în Vest – Ziua Europei.
Anul acesta, parada de 9 Mai de la Moscova a fost pregătită într-un cadru cu totul special. Preşedintele Dmitri Medvedev şi premierul Vladimir Putin au invitat importanţi lideri ai lumii să stea alături de ei în tribuna oficială. Chiar şi fostul Rege Mihai I a fost anunţat pe lista participanţilor.
De ce este aşa de importantă parada de 9 Mai de la Moscova? Răspunsul se găseşte în urmă cu 65 de ani, când soldaţii sovietici, istoviţi de un război care dura de aproape patru ani, arborau steagul roşu pe sediul Reichstag-ului din Berlin.
ZIUA VICTORIEI
La mijlocul secolului trecut, dictatorul german Adolf Hitler a declarat că va instaura un imperiu de 1.000 de ani. După ce i-a înfrânt pe francezi într-un război-fulger, a plecat în expediţie estică, asemenea lui Napoleon. Dorea să supună comunismul lui Stalin, care fusese planificat şi el să fie veşnic. Numai că noroaiele şi zăpezile Rusiei i-au domolit elanul lui Hitler, germanii suferind o grea înfrângere la Stalingrad - iarna anului 1942/1943.
De atunci, soldaţii Armatei Roşii au început contraofensiva spre Vest, ajungând pe 19 aprilie 1945 la porţile Berlinului. Desigur, victoriile sovieticilor n-ar fi fost posibile fără sprijinul Aliaţilor anglo-americani. În iunie 1944 debarcaseră în Normandia (Franţa) şi se îndreptau şi ei spre Berlin. Nu au reuşit să intre în oraş, astfel că soarta lui Hitler era la îndemâna mareşalilor sovietici.
Dictatorul german a dat ordin ca toţi berlinezii să se sacrifice pentru "victoria finală", inclusiv copiii. În cele din urmă a cedat psihic. La 30 aprilie 1945 s-a sinucis alături de soţia sa, Eva Braun.
Luptele au mai durat câteva zile, însă, în cele din urmă, generalii germani au decis să pună capăt calvarului. La 7 mai, amiralul Karl Dönitz, devenit şeful Guvernului nazist după dispariţia lui Hitler, şi-a trimis un reprezentant la Reims (Franţa) pentru a semna capitularea necondiţionată cu Aliaţii. Înţelegerea intra în vigoare de a doua zi, ora 23:01.
Însă Stalin n-a fost mulţumit de faptul că germanii au capitulat în faţa Aliaţilor anglo-americani. Astfel că, a doua zi, la 8 mai, la Berlin a fost organizată o nouă ceremonie de capitulare, care intra în vigoare din acea zi, începând cu ora locală 23:01. Numai că la Moscova era deja 9 mai! Sovieticii, alături de statele devenite comuniste după război, au serbat "Ziua Victoriei împotriva fascismului" la 9 mai. Statele vestice care contribuiseră la înfrângerea nazismului au decis să păstreze rigoarea istorică, aniversând "Ziua Victoriei în Europa" la 8 mai.
ZIUA EUROPEI
Uniunea Sovietică şi statele-satelite au sărbătorit "Ziua Victoriei împotriva fascismului" cu un fast deosebit. Propaganda dorea să ţină vie amintirea Armatei Roşii, care a "dezrobit" continentul de sub "talpa" lui Hitler. Vesticii însă şi-au propus să dea o conotaţie constructivă înfrângerii Germaniei în război, căutând soluţii pentru o Europă sigură şi democratică.
Astfel, la 9 mai 1950, ministrul de Externe francez Robert Schuman (de origine germană!) a citit în faţa presei internaţionale o declaraţie prin care invita Franţa, Germania şi celelalte state occidentale să-şi pună în comun producţiile de cărbune şi oţel. Gândea el că prin acest sistem ţările participante la proiect nu vor mai fi interesate pe viitor să se războiască între ele, întrucât îşi sabotau propriile economii.
Viziunea lui Schuman a fost realizabilă şi astfel, în anii următori, liderii occidentali au pus bazele a ceea ce numim astăzi Uniunea Europeană. În amintirea declaraţiei din 1950, summit-ul UE de la Milano din 1985 a decis ca în fiecare an, pe 9 mai, să fie aniversată "Ziua Europei".
Citește pe Antena3.ro